Iulia Irina Florescu

Dorință neîmplinită Aș veni acum la tineSă iți cad ușor la pieptSufletu-mi ca să se alineDe un jind mult prea nedrept. Sau să șezi în poala-mi receCe de luni te-așteptat,Iar dorința-mi să se-nneceÎntr-un dulce sărutat. Și de-ai știi și tu de mineCu cât patos te dorescM-ai iubi sub bolți senineSau ai vrea să mă opresc?Continuă lectura „Iulia Irina Florescu”

Doina Bădilă

~ uneori îți vine să pleci fără să spui un cuvânt…~ AȘA-I Rămâi o primăvarăsă fi un vânt subtil,o briză ce se înfioarăla amintirea lui April. De-ai zăbovi mereupe ramurile înzăpezite,amiezile din gândul meuar deveni iar clipe… Tu ești un murmur cald,eu sunt un tipat mutce cade ca un fald,pe timpul ce-a trecut! Să treciContinuă lectura „Doina Bădilă”

Coca Elena Mahalu

Iarnă, fior și magie Țese iarna fir cu fir, împletind cu măiestrieSteluțe de borangic, în mantie străvezie,Fumul se ridică-ncet peste coșurile ninseȘi în sobe se-ntețește dansul lemnelor aprinse. Pe uliță-i larmă mare, mâini și nasuri înghețate,Sănii împinse cu forță să câștige-ntâietate,Obraji roșii de copii și voci răgușite parcă,Voioșia se desprinde din omătul care-l calcă. UnContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Dan Lupu

PRIETENIA TIMPULUI Când timpul amintiri îmi răscolesc,Şi despre finţe tare dragi îmi amintesc,De clipe petrecute cu oameni minunaţi,Sfinţi păriniţi, fraţi şi prieteni adevăraţi. Timpul are miraculos leac pentru toate,Ostoieşte durerile lăsându-le uitate,Păstrând chipuri cu grijă să fie cât mai viiŞi gânduri amare alungându-le către pustii. Când sufletul şi mintea-ţi este încă vioaie.Timpul trecând, nicicând nuContinuă lectura „Dan Lupu”

Valentin Ciobanu

~Mergi cu mine dacă vrei~V. Ciobanu. Mergi cu mine dacă vreiPe același colț de stea,Și-ai să vezi în ochii mei,Toată strălucirea ta! Mergi cu mine dacă vreiPe cărarea sufletească,Si-ai să vezi inima mea,Cum știe ca să iubească! Mergi cu mine dacă vrei,Prin al iernii frig în noapte!Și-ai să vezi cum gândul meuÎncălzește’a tale șoapte! MergiContinuă lectura „Valentin Ciobanu”

Valentina Calistru

Ninge Ninge frumos peste tăcerea mea,Mătasa fulgilor ușor m-atinge,Minunea albă a steluțelor de nea,În palma mea încetișor se stinge.Norii își scutură peste pământ comoara,Ce a fost lucrată sus, în ceruri,Eu vreau s-arunc în hău povara,Tristeților încremenite-n geruri.Și te aștept sa vii, că ninge,Nămeți clădește iarna peste noi,Și fericirea noastră plânge,Colind de dor cântând pentru amândoi.NingeContinuă lectura „Valentina Calistru”

Vio Sterian

Din iubire mă plângi                   Iubirea, nu este doar atunci când, de fericire în brațe mă strângi,    iubirea … este și tristețea atunci când mă pierzi și în golul din brațe mă plângi. Atunci când, din pleoapele închise curg diamante, care împart singurătățile la doisau când, în brațele întinse de dor, alergăm bezmetici amândoiși ne ascultăm,Continuă lectura „Vio Sterian”

Lina Blum

Reverie de iarnă Lina Blum Oglinda e un cearcăn în pereteȘi-n lampa veche nu mai e fitil,Parcă s-a furișat în margareteDuhul căsuței mele de copil. Doar o icoană mai vegheză-n casă,E clanța înțepenită-n promoroacă,O strachină a mai rămas pe masă,Ce pare-ai aștepta să se întoarcă. De ce taci, mamă, pune o betealăÎn bradul ce maiContinuă lectura „Lina Blum”

Carmen Pinte

Nespusa taină Lumina coboară pe coama unui vânt,radiind iubirea supusă stelelor,o simbioză perfectă a unui gând,tremurând prin căușul nins al palmelor… Mă năpădesc iar dorurile mărunte-Clepsidra zorilor târzii să o întorc,prin întunericul clipelor cărunte.Aștept singurătatea din suflet, s-o torc fuioare de rătăciri, prin oglinzi stinse,privirile fugare pe-o talpă goală,albul feeric, călcând umbrele ninse,regăsite, în zbateriContinuă lectura „Carmen Pinte”

Mirela Butacu

ANOTIMP NEDEFINITAutor:Mirela Butacu N-am mai găsit nimic din ce era ‘nainte…Doar umbre și ecouri în gânduri și cuvinteNinsoarea hibernală,în ploaie transformatăIntră în pori de suflet,chiar și neinvitată Nici iarna nu e iarnă și vânturi rătăcite,Nisip au pe călcâie și tălpi neviscolite;Cresc flori în cimitire pe umedul pământȘi colțul ierbii urlă, sub nefiresc veșmânt. Din putredeleContinuă lectura „Mirela Butacu”