Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Doică Oficialăde Florin Dediu Suceveanu O mînă stinge becurile toate,În noaptea asta e mai frig în patOri tu nu poți să dormi de gînduri, poate,Copil orfan, copil neadaptat!.„La somn!” e ordinul strigat ce-aruncăO palmă grea pe pleoapele de jar,Te faci mai mic în pat de-așa poruncă,Dar pe pustiuri umblă somnul iar..S-au stins luminile în dormitoare,MiroaseContinuă lectura „Florin Dediu Suceceanu”

Flori pe ie Lângă un murmur de izvor,Lângă zumzet de albine,Fluturi colorați din zbor,Se îndreaptă înspre mine.Mă înconjoară și se așază,Pe a mea înflorată ie,Parcă-n zborul lor dansează,A lor scurtă cununie.Desculță alerg prin vara,Dulce, caldă, colorată,Peste clipe las povara,Grijilor de altă dată.Mă grăbesc, că timpul trece,Nu vreau toamna să m-ajungă,Rog un înger să se aplece,VaraContinuă lectura „Valentina Calistru”

Mamei Ce pustie-i casa fără tine!Zidul vechi se tânguie duios,Nucul parcă stă să se înclinePeste răstignirea lui Cristos. Bălării mă-ntâmpină în prispă,Ochii mi se-ntunecă de tot,Coșul casei pare o aripăRuptă către ceruri de-un complot. În fereastra smulsă timpul tace,Iernile se prelungesc în zid,Văd în înserările opaceDorul tău încremenit pe chip. Bruma toamnei mângâie durerea…Am săContinuă lectura „Lina Blum”

DAR….NU SE POATE… Astăzi nu mai vreau canoane, din tipare vreau să ies,Am să evadez o vreme să simt iz de libertateȘi-am să scriu în versuri albe, cu filozofie-n vers,Nu mai vreau să duc povara cu prozodia în spate Cu iambii și troheii nu mai vreau să cochetez,Nu mai vreau să caut rime, să scriuContinuă lectura „Ica Gărgălie”

FELINARUL ÎNDRĂGOSTIT Când lampa și felinarul brodau cu lumini pereții,Lumea nu era bolnavă nici de una nici de alta…Și plecau de bătrânețe, rând pe rând din barca viețiiPentru că înțelepciunii încă nu-i secase balta! Oamenii erau mai teferi decât noi cei de acumaPrinși în hora lăcomiei, nu toți! Aș face păcatePe care nu mi le-arContinuă lectura „Constantin Mosor”

MirajŞtii ce, iubitule mi-a şoptit Eaîntr-o seară târzie cu cer seninspuzit de stele şi lună plinăprivind la mine(de abia mai respira!)Ştii ce, aş vrea să ştiucum de reuşeşti tusă nu îmbâtrâneştis-alungi mereu timpulsă nu-ţi brăzdeze faţaargintată de lunăîn noaptea aceastanumai a noastrăîn care îţi respir privirea,bătăile inimii la fel cu ale meleAş vrea să credcăContinuă lectura „Valeriu Cîmpean”