Constantin Nicolae Gavrilescu

SUNT ANOTIMPUL PREFERAT

Sunt anotimpul preferat –
spune iarna cu mândrie,
albul mi-e cel mai curat
în natura cea pustie.

Lin m-alintă vântul aspru,
gerul parcă e acasă,
sclipitor în noapte astrul
raze-n valuri își revarsă.

După cele trei surate
vin să-aduc doar bucurii,
sunt un început în toate,
mai ales pentru copii.

Plapuma mi-e fermecată
peste munți, dealuri și-ogor,
țin căldură-n lumea toată,
toți m-așteptă cu mult dor.

Dau belșugul ce-o să vină,
țin antren de sărbători,
joaca celor mici, divină,
și al fulgilor din nori.

Sunt anotimpul ce aduce
un alt An Nou, cu bucurie,
și cu zăpadă ce străluce
prin vremea noastră timpurie.

10.02.2014
Constantin Nicolae Gavrilescu

Redactor șef: Camelia Boț

Mirela Șoimaru

NU-ȚI CER…

Nu-ți cer să-mi spui că mă iubești,
iubirea-i ca un fulg în palmă…
cer doar să nu te îndoiești
și să-mi oferi o viață calmă!

Nu-ți cer să mi te dăruiești
cu tot ce ești, cu ce erai…
Îți cer să nu te mai zgârcești,
atunci când din iubire dai!

Cine dragoste mai are,
arde singur ca o torță…
Nu trăiește la-ntâmplare,
demonstrează multă forță!

Nu-ți cer nimic din ce-i păcat,
nimic din tot ce-ai bănuit…
Ți-aș spune cât îmi ești de drag,
că te aștept c-un răsărit!

Nu-ți cer să-ți uiți din amintiri,
și nici cu steaua să te-ntreci…
Nu-ți cer cristale, străluciri,
ci doar prin viața mea să treci!

Redactor șef: Camelia Boț

Florian Dan

ALB DE IARNĂ

În liniște albă de zăpadă
fără să știe
fără să vadă
trecce vântul răgușit
în zdrăngănit
de potcoavă și chingă…
Pe urmă trec și eu
pe umbră
pe vis
pe nor
pe aura ce pălește ușor
penele aripilor lungi
de heruvim…
Trec,
și din amețeala înaltă
începe să ningă…

Redactor șef: Camelia Boț

Luci Truscă

Oare ne-am cunoscut?

De-ntrebi ce fac,
Acum răspund,
,,Ce să fac?
Eu mă bucur de fiecare moment
Când…,
De undeva de departe,
Primesc în treacăt un salut fugar,
Doar pentru atât este timp
Mai mult, cred, nu se poate.
Am căutat în trecut,
Nu am găsit anume amintiri,
Înseamnă că sunt doar închipuiri,
Că nu există nici o amintire,
Sunt doar niște încercări,
Un joc de câteva cuvinte,
Fără răspunsuri, fără așteptări,
Doar așa…,
Fără scop născocite.
Oare ne-am cunoscut?
Sau ne imaginăm iubirea altor timpuri,
Trăită în absolut,
Ce-ar fi însemnat noi începuturi?”

(Drepturi de autor rezervate)

Redactor șef: Camelia Boț

Flori Cristea

ÎNTREBARE ȘI RĂSPUNS
Autor Flori Cristea

(Și în moartea Lui, botezându-vă...)

Din ce se naște oare o idee?
Din ce se naște-un gând? Poate un vis?
Prin ce minune-n pântec de femeie
Ia naștere o viață? Circumscris,

Cărui principiu fizic, zboară gândul,
Spre alte lumi văzute, nevăzute?
Și cine hotărăște cui-e rândul,
Să treacă azi Hotarul? E pe vrute?

Când s-o fi scris în bobul de muștar,
Arbustului care va fi, genomul?
Și câte aripi prinse-n insectar
O fi probat, zadarnic însă, omul?

Cine ne-a desenat unic-amprentă,
Cine a înnodat, și cum, sinapse?
Bătrâni, pierdem memoria recentă,
Dar povestim de amintiri întoarse

Din vremea când eram copii micuți.
Aș pune înc-o întrebare, una!
Cum, glasul inimii să poți s-asculți?
Cum bate ea într-una, ca nebuna?

Mă asaltează întrebări în noapte,
Mă-ntreb de unde vin, unde mă duc
Și parcă din puzderia de șoapte
Din jurul meu, aminte îmi aduc,

Că este-o Șoaptă. Una. Numai una!
Care mă strigă blând, cu drag, pe nume.
El e Răspuns la toate-ntotdeauna.
E început și e sfârșit de lume.

Redactor șef: Camelia Boț

Gina Munteanu Nicoleta

Ninge peste Iași
Autor Gia Munteanu
27.12.2021

Drepturi de autor rezervate

Ninge peste Iași cu îngeri
Înveliți în fulgi de nea,
Par steluțe ce-n atingeri
Se unesc într-o perdea

Diafană, luminoasă, argintie
Ce se-așează blând peste oraș,
Moale și catifelată mantie
Atingând pământul ca un covoraș

Pe strada Ștefan cel Mare
Brazii se întrec în strălucire,
Lumea își zâmbește cu candoare,
Astăzi a și nins cu fericire

Oameni de zăpadă chicotesc
Și copii recheamă să se joace,
Mici și mari, cu toții hohotesc
Aruncând cu bulgări în cojoace

Înălbită ne privește și Mitropolia,
Sfinții ne dezmiardă-n rugăciuni
Iar din ceruri se coboară cheia
Și răspunsul miilor de-nchinăciuni

Orișice creștin își duce crucea
Dar nu uită să se bucure de viață,
Ecouri de credință răspândește vocea,
Lacrimi de bucurie se preling pe față

Copoul e-mbrăcat de sărbătoare
Cu straiele imaculate, sidefii,
Cu plete dalbe, curgătoare,
Te-atrage ușor, îndrăgostit să fii

Teiul lui Eminescu ne surâde
Pe sub sprâncenele-i înzăpezite,
La tâmple dorurile își ascunde
Sub amintirile iubirilor trezite

Mirosul de gutuie și de iarnă
Împodobit cu fulgi de chihlimbar
A început momentele să-și cearnă,
Speranțele ni se oferă-n dar.

Redactor șef: Camelia Boț

Cristian Nae

TE VĂD!

Eu sunt aici, tu ești departe,
Te văd în tot, te văd în toate.
Te văd în apa din fântână,
În norii gri ce se adună.

Te văd în lună și în soare,
Te văd pe cer în carul mare.
Oriunde privesc, te văd pe tine,
Cum vii grăbită către mine.

Dar tu acolo!…..Eu aici!
Te văd în stele mari și mici
Te văd în hăul cel adânc,
Te văd în hrana ce-o mănânc.

Te văd în apa de izvor,
În ochii triști de trecător.
Te văd în paginile cărții,
Te văd târziu în bezna nopții.

Te vad! Te văd! Te văd în toate,
Pe drumul cel străbat spre moarte.
Și transformându-mă în stea.
Te voi vedea, te voi veghea.

Drepturile rezervate de autor.
NAE CRISTIAN
BUDEȘTI 13 12 2021

Redactor șef: Camelia Boț

Mihaela Avram

BĂTAIA TIMPULUI

Timpul mi-a bătut la ușă
și-am tresărit..
Nu am vrut să-i răspund.
Se făcuse liniște…
Nici respirația nu mă dădea de gol.

Doar ticăitul unui ceas agățat de perete
mă facea să-mi întoc privirea
către acea ușă,
pe care cu încăpățânare
refuzam s-o deschid!

Am adormit într-un târziu
și m-am trezit într-o altă zi.
M-am uitat la ceas.
Arăta aceeași oră
iar ticăitul încetase.

Doar ușa rămăsese întredeschisă…

Redactor șef: Camelia Boț

Lucia Marin

Grija mamei

Să nu-i spui mamei,, să n-ai nicio grijă, mamă!,,
E-o vorbă bună, dar mama nu o să țină seamă,
Căci grija pentru puii ei nu se va sfârși niciodată,
Nici când ești lângă ea, nici câd ai ieșit pe poartă.

Ea simte când sufletul îți arde ca și jarul mocnit,
Chiar dacă despre încercările tale nu i-ai povestit,
Un fulg de nea se face atunci și vine cu iarna rece,
Să-ți răcorească sufletul, de o vezi, tristețea trece.

Când te bucuri de-mplinire, grija mamei e cu tine,
Să nu te mândrești prea mult și să alegi calea bine,
Lumea e înșelătoare, iar ispitele sunt multe și rele,
Tu să fii mereu cinstit și drept, să nu te iei după ele!

Să nu-i spui mamei,, să n-ai nicio grijă, mamă!,,
Cât mama trăiește și grija ei este de bună seamă,
Atunci când mama n-o să te mai aștepte în pridvor
Nu dispera, dintr-o stea, va avea grijă să-ți fie ușor!

Lucia Marin

Redactor șef: Camelia Boț

Liliana Răcătău

Scurt-metraj

Ce revărsare de trăiri
S-a prelins astăzi printre gene!
Parcă ploua cu amintiri
Prinse-n zăpezi siberiene.

Erai acolo și-mi zâmbeai
Cu aerul de copilandră,
Mâna spre mine-o întindeai
Să-ți prind îmbrățișarea tandră.

Un zâmbet mi-a fost de ajuns,
A fost ca briza răcoroasă,
Te-am întrebat…tu mi-ai răspuns
Că ai ajuns cu bine „acasă”!

Un scurt-metraj, trimis din cer
Mi-a rămas lipit de retină,
Îmi cântă-n șoaptă lerui ler
Și vocea nu-i deloc străină.

Versuri și pictură Liliana Răcătău
19 decembrie 2021

Redactor șef: Camelia Boț