Zbor spre înălțimi

Cu credință în Iisus
Autor Ioan Avram

Am vrea suflete curate, primenite-n haine noi,
Chiar de undeva, aproape, nu e tihna ci-i război,
Ne-om dezbrăca de păcate, cu credință în Iisus
Ce veghează zi și noapte, stând de strajă- acolo sus.

El, născut pentru credință, un balsam al lumii noi,
A trecut în neființă, străbătând printre nevoi,
Să arate omenirii că e fiul Domnului
Și-a venit să-nfăptuiască mântuirea omului.

Pus pe cruce ca păgân, printre spini și prins în cuie,
A răbdat sub cer senin ca o vie cetățuie
Și-a ajuns într-un mormânt, ucis de-o gloată haină,
După-al patimilor chin cu o aură divină.

Înviind, arată lumii o lumină caldă, sfântă,
Fariseii plini de rele fac mătănii, se încruntă,
Tot nu vor să înțeleagă preamărirea lui Iisus
Ce se-nalță către ceruri din răsărit la apus.

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

.

Ne plâng străbunii

…s-au ridicat atâți răstălmăciți,
şi- am strâns din dinți…
am strâns atât de tare-n cât
n-am mai putut, ş’-am răbufnit,
ş’-am plâns de greul acestui neam
că n-am putut să fac nimic,
când grâul cel frumos din lan
ei l-au vândut…
mai bine spus l-au dat la vamă
de pomană,
dar ştii ce m-a durut mai mult…
că neamul meu, atât de demn
el nu vrea mult, acum sunt cerşetori,
tu cum te simți, n-ai vrea să mori
ştiind cât a-ndurat străbunii,
de dragul vinului şi-a pâinii
de dragul meu, de dragul tău?
…nu te-a durut când le-ai vândut
trecutul zbuciumat…
să ştii, că şi lor le-a fost frică
că şi atunci erau călai
dar au fost demni, atât de demni!
erau pe jumătate în țărână,
luptau pe jumătate goi
ei au luptat şi-au câştigat
iar țelul lor eram doar noi,
dar noi… prea repede-am uitat
privim doar înainte şi-i păcat,
uitând că apa e sfințită
cu sânge de eroi,
şi spicul nostru e udat
cu lacrima de-apoi,
iar noi… se pare că-am uitat.

23.03.2022 Nicoleta Lupu

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Răsfoind poezii…
2019

Iubiți femeia, n-o loviți!
Autor: Andreea Văduva

Iubiți femeia, n-o loviți,
Cu palma, ori cuvântul,
Căci la durerea ei, să știți,
Se zguduie pământul.

În suflet, palmele o ard,
Din ce în ce mai tare,
Ascunse, zi de zi, cu fard,
Dar cât să poată, oare?

Iar iartă și înghite-n sec,
Când totul e fărâme,
Sătulă, zice: „Gata, plec!”,
Dar totuși, mai rămâne.

Naivă, încă crede-n el,
Și în „acea schimbare”,
Dar nu se va schimba defel,
Ci… va lovi mai tare.

După o palmă, pot urma,
Bătăi… ce-o pot ucide.
Dar ea târziu va învăța,
Că vorbele-i sunt vide.

Iubiți femeia, n-o loviți,
Nu vă vărsați năduful,
Căci la durerea ei, să știți,
Se clatină văzduhul…

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

Mai, superlativ

Dezbrăcă-te de haina rece,
Bea și un ceai, poate îți trece,
Fii primăvară…sau refuză
Să mai apari așa ursuză!

Vreau prin ferestre să-mi zâmbească
Lumina ce-mi părea firească,
Teiul să-mi invadeze porii,
Să-mprăștie degrabă norii!

Ai îmbrăcat haine cernite
Și dormi în colțul tău cuminte…
Ca mâine, vara îți ia locul
Și tot n-a înflorit bobocul!

Dă drumul harnicei albine
Să evadeze din stupine,
Din rapiță să se îmbie,
Din albul pur de iasomie!

Unde ești Mai, superlativ…
Te-au sechestrat fără motiv?
Mai ieși din colțul tău umbros,
Ai fost atât de somnoros!
…..
Voi pune-o pată de culoare
Pe cerul vitregit de soare,
Să fii un Mai…superlativ
Chiar și așa, fără motiv!

Versuri și pictură Liliana Răcătău
Din volumul „Lada de zestre”

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

~Când ajungi
Sã lași în urmã~
V. Ciobanu.

Când ajungi sã lași în urmã,
Tot ce’i toxic pentru tine,
Sã culegi din floarea vieții,
Doar nectarul de albine!

Ai sã vezi cã al tãu suflet,
Va fi iarã’și zâmbitor,
Limpezit de gând și cuget,
Precum apa, din izvor!

Lasã ce’a fost rãu în urmã,
Nepãsãri..jigniri..uitare!
Sã’ți întinzi din suflet aripi,
Cãci viața e trecãtoare!

Nu uita cã’n lumea asta,
Ai și tu un loc sub soare!
Uitã de trecuta ranã,
Chiar de încã te mai doare!

Iartã rãul în tãcere..
Asta e înțelepciune!
Lasã lumea sã vorbeascã,
Și de rele..și de bune!

Fiecare’și are plata,
Nu în cer..ci pe pãmânt,
Toți își vor primi rãsplata,
Și’n minciunã..și’n cuvânt,
Și în rãu..și’n faptã bunã,
Toți aici..și toți pe rând!.
19,04,2022/
Valentin Ciobanu .©

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Înviere

Am primit ciorchinul unui liliac,
Creionat pe coala dimineții nude,
Taina învierii dintr-un veac uitat
Oglindită-n chipul florilor plăpânde.

Curg din cer sonate peste lutul brun,
Îngerii luminii cetele-și adună,
Trâmbițând culoare ceasului străbun
Ce-a răspuns iubirii prin a vieții strună.

Pe cărări de lună, fără de cuvinte
Numai liliacul cerne albe flori,
Ca o mângâiere peste-a lumii frunte
Ce și-a dus povara fără întrebări.

Sărutând sublimul firelor de iarbă
Dimineața vine cu priviri de cerb,
În petala simplă sensuri noi se-ncheagă,
Noaptea se destramă, umbrele se pierd.

Redactor șef: Camelia Boț