Mihail Janto

Redactor șef Camelia Boț

Premiul special 17August cu Marilena Răghinaru

Căutări ~Marilena Răghinaru~

Ai alungat urgia, sfidat-ai crud potopul,
Tărâmuri fermecate absurd ai colindat.
Să regăsești iubirea, aflând astfel norocul,
Ai înfruntat și Sfinxul, și Muntele-Ararat.

Umblat-ai, ca Ulise, pe ape-ndepărtate,
Sperând ca Penelopa, pe mări s-o regăsești,
Nemesis, hotărâtă, spunea că ai dreptate
Ca-n sufletul tău veșnic să vrei să o zidești.

O căutai în toate femeile-ntâlnite,
Visând că-i Cleopatra, ai mers până-n Egipt,
Ca Cezar, te-nchinai, măreț, la piramide…
Prin antice istorii, iubirea n-ai găsit.

Orpheu ai vrut să fii, ca el să-i cânți din liră,
De nimfă adorat și prefăcuți în mit,
Ți-ai fi dorit-o veșnic prințesa ta iliră,
Să-i fii romanul rege, etern îndrăgostit,

Să o sculptezi din fildeș, precum pe Galateea
Pygmalion odată sublim a reușit,
Doreai, din pasiune, să poți crea femeia,
Suflet să-i dăruiești și spirit ascuțit.

S-o preaslăvești în temple, prin vajnice altare,
Podoabe să-i oferi, din aur și argint,
Pururi să i te-nchini, slăvind-o-n sanctuare…
O închidea dorința-ți etern în labirint.

Râvneai să fii Romeo, iubind o Julietă,
Luceafărul retras, visat de Cătălina,
Nu ți-ai dorit vreodată o dragoste concretă,
Prin tainice simboluri, ai căutat divina.

Otilie ți-era, tu-Felix, visătorul,
Isoldă preadorită de-acel viteaz Tristan…
Prin cărțile citite, nu îți aflai odorul,
Prin recile romane, o căutai în van.

N-ai priceput de ce ne-ndurătoarea soartă
Nu o lăsa defel s-apară-n drumul tău,
Dar Ea te aștepta, sfioasă și mirată,
Nu-n locuri legendare, ci-n… gara din Buzău.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Claudia M.Vlase

Eu,
am scris cu lacrimi calde
al tău nume pe nisip
Și pescarusii l-au țipat
cu falfait de aripi
În zarea cea senină
Rugând divinitatea
Ecoul să ajungă
În calea ta, din inima-mi vrăjită.

Eu,
ți-am conturat în vise
Un chip, un trup și-o gură
Ah, cât de dulce este
Ce sentiment trezește
Când liniile fine și moi
Le simt la mine-n mână…
Pe gât , pe sâni, pe coapse
Pe gleznele-mi sfioase.

Eu,
le-am simțit aievea
chiar și pentru o clipă
căci ești prezent în tot
ce fac, ce îmi doresc…și mă irită
Căci tu, ești doar un vis
(Luceafăr…noaptea-n somn )
Ce dimineața-n zori
dispare precum ceața .

Eu,
atât cât mă pricep,
„ți-am scris poeme adorate „
și le-am și recitat, în gând, ca pe un psalm,
și n-am primit răspuns
Cum ai putea, iubite
Când TU ești doar…un vis.
Și-n urma ta rămân
Doar pași și umbre pe nisip…

( Claudia M. -Un VIS)
17 august 2020

Redactor șef Camelia Boț

Premiul special 31August cu Violeta Andrei Stoicescu

Foşnet de toamnă ~Violeta Andrei Stoicescu~

Pierdute ca-ntr-un zbor de fluturi,
Dansează frunzele-nsetate
De-un tainic dor de libertate,
Printre-anotimpuri.

Pe-acorduri triste de vioară
Şi cânt de greieri în surdină,
Se-ascunde verdele-n rugină,
E toamnă-afară.

Coboară bruma-n pas cu zorii
Iar codru-şi murmură povestea,
Cu foşnet lin aleargă vestea…
Se duc cocorii.

E-atâta dor şi nostalgie
În fiecare-apus de soare
Ce-adună-n vers spre neuitare,
O rapsodie.

Plâng norii a sfârşit de vară
Şi-n sufletele noastre pline
De tot ce e frumos şi bine,
E toamnă iară.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Concursul duminical 23August cu Georgeta Rada

Premiul special și câștigătoarea concursului,
ANOTIMPURILE  VIORII
    Georgeta Rada

TIMPUL se făcuse LEMN,
 lemn de leagăn
 cu înger DIAFAN de lumină.
 Să cântăm un cântec de leagăn,
 Ziseră păsările pădurii!
 Și a fost ziua întâia.

 Lutierul a făcut vioara și ARCUȘUL
 parcă ar fi făcut pe Adam și pe Eva,
 șarpele a ÎNCREMENIT pe lemn
 și a tăcut ca o cheie
 care nu vrea să deschidă portativul.
 Și a fost ziua a doua.

 Plutea peste ÎNTINDERI CLIPA
 și nu era cine să o așeze
 în rostul ei, căci nu se făcuse auzul,
 nici ascultarea nu se făcuse.
 Atunci  s-a ivit bătrânul lăutar…
 CÂNȚI cu mine, timpule? A întrebat.
 Și a fost ziua a treia.

 A așteptat SOLEMN semnul
 focului NESTINS și a fost seară
 și apoi dimineață
 și în ziua a patra, amin,
 Lemnul și focul și apa și pământul
 cântau.Și a fost ziua a cincea.

 În ziua a șasea, bătrânul lăutar
 s-a odihnit sub un lemn,
 lemnul crucii și pentru că vioara nu tăcea,
 (se înserase ziua a șasea),
 veniseră oamenii să asculte,
 vioara cânta singură…
 ……………………………………………..
 Și a fost ziua a șaptea.

  22 august 2021

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lili Cristal

Te caut dragul meu…

Te caut dragul meu în zarea-albastră
Căci nu se va sfârși iubirea noastră
Destinul ce ne-a despărțit odată
Ne-a reunit și azi ca altădată

A înflorit iubirea mea curată
Cu tine iar mă simt tânăra fată
Ce alerga spre brațele-ți deschise
Și cu poșeta mea plină de vise

Ești visul meu ce văd că se-mplinește
Sunt luna ta ce încă te iubește
Ești soarele ce fața-mi luminează
Îmi ești speranța ce mă ține trează

Suntem doi aștri construiți din ceară
Pe cerul desenat din Călimară
Și-mi luminezi lăuntrul numai mie
Să-ți fiu aproape astfel pe vecie

Redactor șef Camelia Boț

Mihaela Moisescu

Așa sunt poeții
de Mihaela Moisescu

Așa sunt poeții, trăiesc multe vieți
Și simt frumusețea în toate și-n toți.
Așa sunt poeții, creează povești,
Nu ai cum, privindu-i, să nu-i îndrăgești.

Așa sunt poeții, Iubesc fără scop,
Ridică statui, mută munții din loc.
Așa sunt poeții, au muze în suflet,
Din doruri și zâmbet ei fac dulce sunet.

Așa sunt poeții, găsesc curcubeie
Le-aduc pe pământ, le dau cui le cere.
Așa sunt poeții, devin personaje,
Pictează pe cer, seduc peisaje.

Așa sunt poeții, tot caută sensul,
Sfidând complezența, cântând universul.
Așa sunt poeții, mai plâng câteodată,
Durerea din lume o-ncercă pe toată.

Așa sunt poeții, mereu au un zâmbet,
Sau lacrimi și patimi tot strânse în suflet.
Așa sunt poeții, mai spun câte-o glumă,
Iubesc ca nebunii, se plimba pe lună.

Așa sunt poeții, visează amorul,
Își dau veselia pe două trei doruri.
Așa sunt poeții, iubesc pasiunea,
O pun în lumină, aprind rațiunea.

Așa sunt poeții, renasc din cenușă,
Deschid larg ferestre, închid cate-o ușă.
Așa sunt poeții, când duri, când prea buni,
Dansează în lumea bulelor de săpun.

Așa sunt poeții, iubesc în neștire,
Prin viață le trece atâta iubire.
Așa sunt poeții, ei fac lumea gri
O lume mai bună, ei sunt doar copii.

Asa sunt poeții, creează povești,
Nu ai cum, știindu-i, să nu-i îndrăgești.
Asa sunt poeții, trăiesc multe vieți,
Iubesc cititorii. De fapt, sunt ei toți!

Redactor șef Camelia Boț

Cuvântul zilei intr-un cuvânt cu Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Poezia zilei 26August cu Mirela Șoimaru

ÎN TOAMNĂ ~Mirela Șoimaru~

A mai căzut o frunză
alături, pe cărare.
S-a ofilit și cerul
și plânge-a disperare!

Vibrația-nserării
se va topi în jale,
iar vântul răscolește
frunzișul dus la vale…

A mai căzut o frunză,
s-a stins încă un vis,
iar toamna trece goală,
spre iarnă, în abis!

În urmă, trena toamnei
mai lasă un parfum…
O grea eternitate
se va preface-n scrum!

A mai căzut o frunză,
s-a mai pierdut o lume…
Melancolia surdă
e singurul ei nume…

Un bocet trist, de moarte ,
din toamnă mai răzbate!
A mai căzut o frunză,
iar vântu-ntruna bate…

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs ,,TRIOLETUL UN SMARALD AL POEZIEI” 8August

Bine v-am regăsit, grup frumos!

Am bucuria să vă anunț câștigătorii celei de a treizeci și opta etape a concursuluI
,,TRIOLETUL UN SMARALD AL POEZIEI”.

Premiul întâi~
~Cristina Ghindar Greuruș ~

În tren cu fericirea

Ne urcăm în tren și viața
Merge iute mai departe,
Lângă noi e cutezanța.
Ne urcăm în tren și viața
Ne oferă-n dar speranța
Cu minunile-i deșarte.
Ne urcăm în tren și viața
Merge iute mai departe.

Pe peron, e fericirea,
Care ne tot ocolise.
Ne-nsoțește cu privirea
Pe peron e fericirea
Dar nu ne-am pierdut cu firea
Timpul nostru’abia venise.
Pe peron, e fericirea,
Care ne tot ocolise.

În vagon, ne-a stat aproape
Și ne-a mângâiat pe frunte,
De-a fost zi sau de-a fost noapte.
În vagon ne-a stat aproape
Și ne-ncurajat cu șoapte.
Timpul n-avea să ne-nfrunte.
În vagon, ne-a stat aproape
Și ne-a mângâiat pe frunte.

Trenul s-a oprit în gară
Dar unde, nici acum nu știu…
Știu atât, că era seară.
Trenul s-a oprit în gară
Cred că pentru-ntâia oară
Și peste tot era pustiu.
Trenul s-a oprit în gară,
Dar unde, nici acum nu știu.

Ne-am dat mâna pentr-o clipă,
Nici nu știam unde-am ajuns.
De timp, n-am făcut risipă,
Ne-am dat mâna pentr-o clipă
Și ne-am salutat în pripă
Dar te-aveam, mi-era de-ajuns.
Ne-am dat mâna pentr-o clipă,
Nici nu știam unde-am ajuns.

  1. ~ Felicia Percec~

Timpul, un hoinar fugar

Timpule, hoinar fugar,
Hai, oprește-te o clipă,
Nu fugi fără habar!
Timpule, hoinar fugar,
Ți-aș da tot ce vrei în dar,
Din ani să nu-mi faci risipă!
Timpule, hoinar fugar,
Hai, oprește-te o clipă!

Unde te pierzi timpule?
Stai, o vorbă vreau să-ți spun!
Nu îmi fura zilele.
Unde te pierzi timpule?
Ți-oi ciunta aripile
Să te-ntorc din al tău drum.
Unde te pierzi timpule?
Stai, o vorbă vreau să-ți spun!

  1. ~ Monica David ~

Viața

Viața este ca o luntre
Ce în depărtări plutește
Pașii ce-au trecut prin pietre,
Viața este ca o luntre.
Șlefuind cu-a ta gândire
Colțurile ascuțite,
Viața este ca o luntre
Ce în depărtări plutește.

Redactor, coordonator Mirela Cocheci

Redactor șef Camelia Boț