DEZERTARE ~Florian Dan~
Mult pe deasupra, ogival,
se rostogolește seara și se pierde
ca un crepuscul de val
înveninat de verde…
Norii aleargă prin zare,
albiți pe mișcătorul obstacol
în horă mută, tulburătoare,
prefăcută-n miracol;
Naltul se tot anină înalt,
prin vâltori mânate de spumă…
– Haide, vino, EU celălalt,
și ia-mă cu tine, și du-mă!…
Redactor șef Camelia Boț
CIOBURI DE VIS
~VIO STERIAN~
Și poate te-oi găsi-ntr-o zi, cu visul meu tăcut, în mână,
Voi învia … și voi muri, în vrerea ta, care te-adună,
Să punem visuri cap la cap… să adunăm în pumn o noapte,
Dintr-un coșmar ca să te scap, din somnul tău de vanitate.
Am să păstrez în ochii mei zorii, să nu mi te alunge,
Din purpuriu donat de Zei, când mana de Iudei te-ajunge,
Din Karma anilor trecuți, să plămădesc același vis,
Cărarea pașilor desculți, ce duce-n porți de Paradis.
Te scriu mereu o veșnicie, o stea-ntr-un colț de infinit,
Cioburi de suflete făclie, ce ard aidoma clipa de iubit,
Și-ți strâng în palmele căuș, cenușa dintr-o amintire,
Un vis de noapte cărăuș, te-adună, sâmburi de iubire.
Un dor crucificat de iele, te-a răstignit în somnul meu,
Și-mi fugi cometă printre stele, și printre stele fug și eu,
Am să te-ascund în ochii mei, șirag de visuri în neștire
Să-mi spună noaptea taina ei, de ce-mi ești visul de iubire?
Redactor, coordonator Florentina Savu
Redactor șef Camelia Boț
Aș îngropa durerea
~ Lizeta Prața~
Aș îngropa durerea, uneori,
din anii ce-au trecut necruțători
și cei care au șchiopătat, răniți
de pietrele din cale.
M-aș face luntre
peste cea din urmă vale.
Aș cere iernii să-nghețe amintirea
din inima, pe care n-a atins-o fericirea,
din gândurile ce-au căzut
neputincioase, pe-o cărare.
M-aș face-albastru
peste cea din urmă zare.
Aș îndoi genunchii într-o rugăciune
și-aș pune sufletul, mai sus de rațiune,
chezaș pentru o aripă
care s-a frânt spre soare.
M-aș face zbor
în cea din urmă provocare.
18 ianuarie 2020/ volumul:”Gânduri cu aripi albastre”@Lizeta Prața
Redactor, coordonator Florentina Savu
Redactor șef Camelia Boț
Dragostea
Autor Gina Munteanu
3.07.2021
Drepturi de autor rezervate
Dragostea e-o pacoste
Schimbătoare și rebelă,
Te subjugă și te fierbe
După bunul plac și gust.
Dragostea-i capricioasă,
Iți zâmbește din senin
Ori se-ncruntă deodat’,
Greu e să o ții în frâu.
Dragostea e foc și apă,
Se aprinde din nimic.
Uneori se stinge-n grabă
De rămâi cu suflet gol.
Dragostea îți dă aripi
Dar și te coboară des.
Te conduce pân’ la cer
Și pe urmă te trântește.
Dragostea te îmblânzește
Ori devii gelos și dur.
Te topești de fericire
Sau te macini de furie.
Fără dragoste ce-am fi?
Frunze monotone-n ploi
Gânduri negre și zălude,
Inimi fără sentimente.
Fără dragoste ce-am fi?
Doar persoane ce respiră,
Ghețari într-un univers,
Chipuri pământii, țărână…
Redactor șef Camelia Boț
Las liber clipelor iubite
Din lungul şir al zilelor de viaţă,
adun mănunchiul clipelor trăite
în seri târzii, şi-n toiul nopţii,
și iau frumoasele momente
ce dau culoare și răsfață.
Cum pictorul pe pânză aranjează
frumosul izvorât din realitate,
ce nemişcat stă într-o vază,
că-i numai fir de trandafir,
o păpădie-n zbor, sau un ciulin
cu ţepi sau fără ţepi în șir,
pe pânză să-l picteze fin.
Din lungul şir al zilelor din viaţă
las truda orelor muncite,
în horă să se înfrăţească
cu clipele de bucurie.
Separ de chin, pe cele fericite
să zboare gândul cât o vrea,
în armonie să trăiască
cu dorul și iubirea mea,
în seri târzii și-n toiul nopții
frumoasele momente, inedite,
ce ni le-oferă încă dragostea,
să le gustăm și-n prag de dimineață.
Constantin Nicolae Gavrilescu
Redactor șef Camelia Boț
. Din suflet…
. autor: Daniel Leonard Moraru
Am înțeles că orice clipă doare
Atunci când nu-nțelegi ce simți, ce ești,
Că inima în viață-i muritoare
Dacă n-o mângâi, dacă n-o respecți.
Preocupați de ziua ce-o să vină
Doar alergăm pe drumuri, fără rost,
Și-n goana noastră prindem doar furtună
Și iar uităm ce suntem, ce am fost.
Uităm de noi, de tot ce ne-nconjoară
De sufletul robit, ce-așteaptă trist,
Și ne-amintim târziu că o să doară
Toți ani-n care l-am ținut închis.
Cel mai frumos cadou primit din stele
Purtăm ascuns în noi, inconștienți,
Un diamant pierdut printre mărgele
Ce-ar ajuta-n lumină să privești…
Să poți vedea dincolo de ochi și minte,
Să lași să curgă universu-ntreg,
S-asculți tăcerea gândurilor mute,
Să simți iubirea… ca pe un întreg…
din volumul, "Din suflet"
Redactor șef Camelia Boț
Pe un peron …
Când coboram din tren și mă așteptai
Cu aureolă de mult prea iubită
Voiam să opresc voiam să ucid timpul
Să trăiesc nemurirea pe același peron
Să te văd și chiar să mă târăsc ca un melc
Nu mă mai săturam să te văd cum străluceai
În soarele dimineții zâmbetul tău
Era o fereastră spre altă lume
Era secunda când eram supremul zeu
Când deja simțeam cum mâinile tale
Mă mângâiau din zbor
Ochii tăi mă încolăceau lacomi
Și mă înecam cuprins de sărutări
De bunăvoie mi-am pus inima zălog
Așteptând să mă topesc într-o lacrimă
Unduitoare și străvezie în formă de inimă
Pe peronul acela dintr-o gară veche
Te priveam la câțiva pași
Și nu mai vedeam pe nimeni
Erai un munte și mă priveai
Ca pe un giuvaier ca pe-o minune
Peronul vechi încă mai așteaptă
O altă clipă de nemurire
Dar toate sunt duse spre o altă lume
Până și trenul șuieră a pustiire
Drepturi rezervate de autor, Nicolae Toma
Redactor șef Camelia Boț
Prea repede se lasă seara
autoare: Lizeta Prața
Mă-ntorc din nou pe țărmul
în care-mi regăsesc cuvintele umbrite,
m-aplec să le culeg,
le-aș arunca în mare
să nu mai poată fi grăite.
Mă bate vântul în rafale,
mi-e frig și mi-e pustiu
și îmi rănesc tălpile goale,
pe drumul ce-ar fi trebuit să-l știu.
Strigă din mine, a neputință,
timpul ce-a încrustat durerile, pe rând,
acea secundă, ce se vrea sentință,
mă-ngroapă în uitare prea curând.
În zări, apusul se aruncă-n valuri,
prea repede se lasă seara,
privesc cu doru-n aripi de pe maluri,
aștept să las în urma mea povara.
27 mai 2020/ vol: ” Gânduri cu aripi albastre”/@Lizeta Prața
Redactor șef Camelia Boț
VIS DE NISIP
de Marian Florentin Ursu
*
Într-o zi te-am zărit ca un gând rătăcit
strălucind pe-o petală de soare,
nici în cer, nici pe mări nu era infinit,
nici corăbii albastre în zare
Viaţa noastră era de nisip pârjolit
printre scoici şi iluzii de sare,
într-o noapte de vânt, visul s-a risipit,
înotând printre caii de mare.
Redactor, coordonator Florentina Savu
Redactor șef Camelia Boț
Domn în viață și-n moarte împărat
Oh, când strigătul furtunii ție-ti spune vorbe grele
Și când totul e furtună, totu-i strigăt și durere,
Tu de ai tot mintea rece, atunci chiar să știi, ești domn:
Peste noapte, peste carte, peste lumea cea din somn.
Căci cuvântul rob îți este, iară cartea jucărie
Și prietenul îți e gândul, te urmează și-n pustie
Și nimic nu e de zori, și nimic nu e-n zadar,
Nicio vorbä părăsită far’ să aibă ea un har.
Căci cuvântul e magie, iar magia irosită,
E ca pana fără gânduri, o pustie părăsită…
Cu o vorbă dai și iei, poți ucide sau da viață…
Fără gânduri, toate astea, sunt ca masca fără față.
Orice spui, gândit să fie, orice gând analizat,
Așa tu ești domn în viață și în moarte împărat.
Redactor șef Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 