Arhive etichetă:Poezie

FIUL PĂMÂNTULUI Iubește-ți pământul de sub picioare!El este odihna tălpilor tale.Ai grijă, pășește ușor să nu-l doarăȘi dă-i un sărut cu buzele tale. Te ține în viață și te ocrotește,Tu trebuie doar să-l asculți.Apleacă urechea, s-auzi cum rosteșteO rugă doar ție, OMULE SFÂNT! Strânge în pumn pământul careSe vrea frământat, să nască ulcior,Aleargă cu elContinuă lectura „Camelia Ștefan”

Ce rămâne! Se scuturătură de toamnă salcâmii brumării,Și din copacul șubred bătut de vânt și ploiCad picuri care mâine se vor preface-n sloiȘi care printre lacrimi in vis se vor topi… Se scutură de suflet iubirea neînțeleasă,Ca aurul de zgură, ca cea dintâi vestalăCe moare pentru lume petală cu petală,Ca floare dintre pietre ce nuContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Răspuns de Petre Poștașu’ Cine-am fost? Am fost un omCu suflet și naiv,Ce credea că a fi bunE un imperativ.Și a da e omenesc,La fel și a iubi;Tinerețea mea fostUn câmp cu bucurii.Să-mi țin capul sus și drept,Mă opinteam ades;Să mă ierte toți aceiCe nu m-au înțeles! Și acelui ce-şi țineaPrivirea în pământ,Încercam să-i luminezTristețeaContinuă lectura „Petre Vătuiu”

TU, FRUNZA MEA…de Georgeta Giurea Tu, frunza mea, de vreme, neiertată,Plecată-n vântul toamnei nemilos,Ți- ai părăsit crenguța și, deodată,Te-ai așternut, cu resemnare, jos. Prin picuri reci și transparenți, de ploaie,Cu dorul după zilele senine,Sub cerul ce durerile-și înmoaie,Rămâi tăcută, astăzi, ca și mine. Și tot privești la păsări care zboarăSau, melancolic, către-o nouă stea,Când toamnaContinuă lectura „Georgeta Giurea”

Am văzut că astăzi este Ziua internațională a Păcii. Rugă pentru pace Tu, cel care poți preface,Apa-n vin dintr-un cuvânt,Fă din nou să fie pace,Între oameni pe pământ.Ia-le armele, Scriptura,S-o țină în loc de tun,Amintește-le că ura,Nu aduce nimic bun. Tu, cel care încă simți,În palme pironul greu,Cum de lași niște ticniți,Să joace de-a Dumnezeu?SăContinuă lectura „Andreea Văduva”

RoadePande Ionut S-au copt strugurii, Mamă!Graurii sunt lacomi,strugurii, dulci și fragezi;se-mpuținează boabele-n ciorchine,noptile-s lungi, iar ziua… ziua nu mai vine! S-au copt nucile, Mamă!Îs mari, rotunde și cad… și cad…le-adună lacome cioriși tu te-ai dus… te-ai dusacolo unde nu mai moriși unde nu mai sunt privighetori! S-au copt toamnele, Mamă!Sunt arămii și triste și bolnave,iarContinuă lectura „Ionuț Pande”

IUBIRE NESTINSĂ Iubire, te uiţi cu duioşie cum eşti păstratăDe două suflete, de-a lungul multor ani,Au ştiut că iubirea nu se cumpără cu baniŞi iubirea cea divină pe viaţă îţi este dată. Regreţi că nu mai eşti ca un intens vulcan,Ce mult te înşeli că nu arunci aprinse văpăi,Dar sufletele lor au găsit mereu aceleContinuă lectura „Dan Lupu”

Văpaie Am strâns diamantedin ploi de stelecalde, pătimașe,iar mai apoi gingașe,căzute printre clipele mele de dor.Nu le-am putut opri,am întins mâinile și le-am iubit,întocmai ca pe niște părticeledin infinitul inimii mele.Nici nu am vrut să le opresc,căci mi s-ar fi redus scânteiereala absurdul importanței de sine. Mă aflu acum în uimire,sub văpaia acelor diamanteadunate cuContinuă lectura „Mira Minu”

Emoții de toamnă Ne bate toamna în fereastră, schimbându-și rochii, mii, de frunze,Se sting și florile-n grădină, iar păsările sunt confuze.În parcul unde toată vara, ne-adăposteam pe sub castani,Acum e liniște de moarte, parc-a plouat cu prea mulți ani. E mult prea scurtă ziua-n toamnă, prea repede se face seară,Iar soarele, răpus de neguri, întârzieContinuă lectura „Cristina Ghindar Greuruș”

Versul și umbra Mărgăritar de gând, cuvântulL-ai așternut, vers inspirat,Ades să-mi clatine adâncul,Ca umbra-ți dulce, ce-a plecat. Penița ta a scris cu vârfulPe frunzele din pomul meu,Iubirea ta nu-și vrea mormântulCi răsădire vrea mereu! Fiorul ei cunoaște încă,Struna cu note de-amintiriPe care-o umbr-atât de scumpăE-arcuș ce-ngână iar nuntiri! E nunta sufletelor noastrePe lacul alb dinContinuă lectura „Rotariu Dorel”