Pablo Neruda- traducere: Gabriel Cristea

Înălțimile Macchu Picchude Pablo Neruda (Cap.VIII) Suie cu mine, dragoste americană.Sărută cu mine pietrele secrete.Argintul torențial al râului Urubamba*face ca polenul să zboare din cupa sa galbenă. Zboară, pustie iederă,plantă pietroasă, ghirlandă dură,peste liniștea mormântului montan.Privește, minuscula viață, între aripilepământului, în timp ce-cristal și frig, aer dens –rezistentele smaralde se cern,ah, apă sălbatică scursă dinContinuă lectura „Pablo Neruda- traducere: Gabriel Cristea”

Eduard Rony Codreanu

SĂRUTĂ-I… Că toate ce-nchearbă femeiasunt taina ce-adânc ne străbatese știe și conjur ideeade-ai săruta parte cu parte. Sărută-i…fruntea (sub cupolacosiței de Evă-n Grădină),acolo, mintea-și scrie hora,cu soarta-n danie divină! Căprui, cicori, verzi, ca neghina,lăsându-le pe toate baltă,sărută-i…ochii, ei sunt vinacând inima hai-hui tresaltă! Sărută-i fala cu…sprânceanași …genele boem clipinde,căci ele-s morb ce-alungă teamacând de călcâieContinuă lectura „Eduard Rony Codreanu”

Camelia Corina Boț

Frumoasă femeie Frumoasă femeie,magnolie-n fee,cu parfum de noapteascunsă în șoapte!Și iar răsărită-naurori de ziuă,scăldată de rouăîn iubire nouă!Prin suflet, colindăde văpaie blândă,în zori, primăvară,în nopți, o chipară!Infinit topazul,inimii extazul.Frumoasă femeie,magnolie-n fee,zaci prin călimare,-nduioșii amare,nescrisă scrisoare! Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial: Camelia Corina Boț

Nicoleta Șurpanu

ÎNTR-O CLIPĂ TÂRZIE Iubita mea cu chip de poezieam să te-mbrac în floare de salcâm,dorința-ntotdeauna să ne fiepe-altarul vieții, început de drum… Iubita mea venită printre șoaptela brațul meu, într-o clipă târzie,îți jur că am să te îmbrac la noapteîn parfumul din flori de iasomie… Iubita mea culeasă dintre stelecu dragoste și doruri arzătoare,am săContinuă lectura „Nicoleta Șurpanu”

Angela Petre – Titi Damian

Angela PETRE, FLUTURI DE LUMINĂ -O radiografie a demnității împotriva uitării- Prea des te lovești astăzi de cărți care reprezintă doar forme fără fond, exerciții de narcisism arid ale unor generații care și-au uitat originile. Dar iată că, uneori, destinul sau Ananke îți aduce în față un volum a cărui respirație îți cere imperativ săContinuă lectura „Angela Petre – Titi Damian”

Cristiana Uliuță

Măicuță, plânge cerul Măicuță, îmi plâng ochii și-nalță rugăciune,Suntem prea sluți în vorbe, în gânduri și trăiri,E rost de închinare, e rost de-nțelepciune,Să construim cărare cu flori, spre mănăstiri. Azi, frați nu stau la masă și nu-și împart o pâine,Părinții-și urăsc pruncii, iar fiii, pe părinți,Mila în astă lume o știe doar un câine,E vremeContinuă lectura „Cristiana Uliuță”

Mirela Șoimaru

Așa de trist! Așa de trist acum revii,Din chinul nopților pustiiȘi faci pe drum un ultim pas,Să poți trăi măcar un ceasDin timpul care ți-a rămas! Așa de trist și fără rostSe risipește tot ce-a fost!Și n-ai mai vrea deloc să pleci,Străbați cu greu alte poteci,Tărâmuri cu omături reci… Se prăvălesc și ploi din cerPesteContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Tatiana Pavel

Mântuire Îmi ceri,sărutul? Eu nu mai ştiu ce e sărutulŞi…nici nu vreau să-mi mai aduc aminte,Gust roşu de cireşe-amare, când cuminte,Puneai uşor pe gură, sfârşitul şi-nceputul… Ți-aşez din nou albastru tremurat în palme,A fost al tău dar ai uitat şi ai cerut un prețÎn care-un taler de balanță râse cu disprețDe-o lacrimă… Nu îl treziContinuă lectura „Tatiana Pavel”

Paul Spirescu

VALS TRIST În noaptea asta doar pe jumătatezăpezile din sânge ni se topesc de dorşi de atâta grea singurătatecad îngerii în trupurile lor cu colţi de lup din ziduri muşcă ploaiavântul se zbate somnoros prin caseşi Dumnezeu şi-a părăsit hodaiasă se-odihnească sfânt la noi în oase ceru-i de scrum şi stelele-s de iascăprin nori deContinuă lectura „Paul Spirescu”

Ion Sima Delagaleș

Nu-i de mirare Nu vă fie teamă să vă îndrăgostiți,aduceți-vă aminte că puteți zbura,voi ați uitat c-ați fost copii cândva,nu-i de mirare că mereu vă-mbolnăviți. Nu mai împrăștiați otravă pe ogoare,nu mai ucideți arborii noaptea pe lună,nu-i de mirare că natura se răzbună,furia ei nu este-ntâmplătoare. Lăsați oamenii liberi, nu-i mai judecați,dați-le dreptul lor, credeți-iContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”