Pe aleea veche, cu castani Pe aleea veche, cu castaniPășesc alături, printre aniDoi bătrânei, cărunți la tâmplePurtați de visele lor simple. Cu drag își deapănă amintiriÎmpărtășindu-și povestiriDin anii scumpi ai tinereții,Când înfloreau mugurii vieții. Pe chipul lor înseninatTrece grăbit câte-un oftatȘi-o lacrimă-ntr-un colț uitatăCe spune-ncet: ,, a fost odată”… Rar, sprijinindu-se-n bastonScriu pagini de foiletonDinContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”
Arhive categorie: Fără categorie
Mirela Butacu
ROMANȚĂ SALVATOARE Iubite,te-aș îmbrățișaCu zâmbetul, cu inimaSau cu rubinul din privirea-mi luminoasăȘi-aș rezona în al tău eu,Sădind bucăți din DumnezeuSă-și facă-n tine cerurile casă. Și te-aș iubi accentuatC-un dor din mine evadatCe-ar bate-n poarta inimii, s-o spargăSub cer de foc, ți-aș face locRăscumpărând al tău norocRăpindu-te subit din lumea largă Și-aș coborâ în al tăuContinuă lectura „Mirela Butacu”
Ionel Rusu
Versul meu ca legământ! Iubita mea sunt apăsat lăuntric,Este tristețea că nu știu să-ți cânt,Ți-aș adia din melos înspre mistic,Pe note versul meu drept legământ! În lir, romanțe îmi curg în treacăt,Aș zăbovi la geam cu șoapte line,Dar, vin peste mine zori în freamăt,Ce îmi inspir din roua lor suspine! Le întrupez și oglindesc înContinuă lectura „Ionel Rusu”
Nicoleta Lupu
Doineşte timpul Pribeag păşesc, printre ruine de suflet,E trupul amorțit la capătul puterii,Îşi leagănă iar nucul, hamacul dureriiCând umbra îmi doineşte, fără sunet, O doină lungă, cântată de tăcere,Mi-o fluieră vântul la ureche,Se-aude-ncet, bătrâna, că e vecheÎn glasul tremurat se simte o durere. O cântă vânul din bucim sus pe creste,Când o ascult, e gândulContinuă lectura „Nicoleta Lupu”
Constantin Enescu Gavrilescu
RĂMÂI PE VECI ACOLO Văd razele de Lună cum se strecoară lin,în pomul plin de frunze, aproape e un chin.Norocul meu e vântul ce-și poartă adierea,discret să curgă-ncet, să-mi stingă iar durerea.Privindu-mi chipul trist prin raze de luminăspre inimă se duce în pieptu-mi ce suspină,îmi lasă-o umbră dulce și-o lungă mângâiere,speranța dintre stele, iubirea meaContinuă lectura „Constantin Enescu Gavrilescu”
Maria Poiană
Din clepsidra vieții mele, scot nisipul și-mi pun stele( din volumul în lucru, LA RĂSCRUCI DE VREMURI) Corul zorilor începe.Ce minune! Ce splendoare!Dinspre crâng concert se-audePân’ la răsărit de soare.Zeci de stele somnoroase,Și puțin cam nătăflețe,Clipocind din raze-alene,Parc-ar vrea să-mi dea binețe. ,, Bună dimineața, soare!Noapte bună, dragi steluțe!Hai, e vremea de culcare!Despletite și desculțe,V-ațiContinuă lectura „Maria Poiană”
Ștefan Olaru
Primăvară Când cenușiul aprig se stinge-n amintire,Când dezghețate râuri se contopesc în mare,Când înfrunzește cerul și pentru fiecare,Se scutură cireșul în sfântă dăruire, Când noaptea grea-și despoaie hlamida ei oloagăȘi-ntr-un târziu se scurge încet ca o povară,Udând și spini si lauri, și slavă și ocară,Când printre nuferi vântul în zborul lui se roagă… E-un timpContinuă lectura „Ștefan Olaru”
Mira Minu
Întrebări Mira Minu- Nu sunt spini printre morminte, toți se prefăcură-n flori,Toate oasele sunt sfinte, fi-vom toți nemuritori!Umbra vieților se-mparte, se preschimbă-n curcubeu,O întreb încet pe Moarte…cine-i ea, cine sunt eu. Mă privește cu blândețe, bând lumina pic cu pic…Sunt oceanul de tristețe, devenind nespus de mic,Pe măsură ce atomul sensul său și-a revelatȘi redefineșteContinuă lectura „Mira Minu”
Georgeta Rada
NESCRISELE POEME De-o vreme nu-mi mai scrii, poate de-o viață,Dar cum și viața este tot o vremeCu anotimpuri verzi, pierdute-n ceațăCa-n albele, nescrisele poeme, O să-ți citesc pe chip doar depărtarea,Tăcerea de sub florile de gheațăDe la fereastră, utima scrisoareDin ochii umbrei, palida paiață. Nici umbra nu mi-a mai știut adresa,Eu cred că m-ar fiContinuă lectura „Georgeta Rada”
Andreea Văduva
Te-aș fi iubitAutor: Andreea Văduva De rămâneai te-aș fi iubit,Cu-aceiași forță, înmiit,Te-aș fi urmat așa, la pas,Dar n-ai rămas! De mă credeai te-aș fi oprit,Din gestul tău nesăbuit,Dar îmi păreai un rece-scut,Nu m-ai crezut! De-nțelegeai te-aș fi privit,Cu-același ochi îndrăgostit,Dar lacrima nu-mi dă de-ales,N-ai înțeles! De regretai te-aș fi simțit,Pierdut în gânduri și-obosit,Dar tu nu-țiContinuă lectura „Andreea Văduva”
Zbor spre înălțimi 