Poesia zilei 5Iulie

Recurs
~Pande Ionut~

‘Nainte, o umbră îmi țese cărarea, Luna îi toarce lin firul,
Lumina își plimbă în raze culoarea, dorul îi stoarce tot mirul,
Ce straniu îmi cântă o pasăre rară, cheamă în mine iar duhul,
În ochii-mi de noapte năluce coboară, văzu-mi e Pentateúhul.

Pășit-am cu actul Genezei în oase, curge-n odăjdii Exodul,
Revăd Leviticul în iconostase, scrisă e lumea în codul
Lui Moise; toiagul îi crește în șarpe, cade-n ispită poporul,
Își freamătă Iadul triumful în harpe; plânge în mine decorul.

E noapte cu Lună și stele grămadă, glasuri din veci îmi răsună,
O umbră mă ține de mână și-nnoadă inimi căzute-n ruină,
Cu aripi de tină ușor mă înalță; altă, în Ceruri, o lume
Transpare, dispare, cu fior mă-ncalţă, albă lumină-i un nume

Cântat de arhangheli și îngeri și sfinții; hohot e-n sufletu-mi plânsul,
Îmi cad din țărână, în aripi, arginţii, ropot e Iadul sub Dânsul,
Mi-adună o lacrimă rostul; în vine-mi picură Iuda sărutul,
Hristoase, rămâne păcatul în mine, iată, sunt Surdul și Mutul!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 20Iunie

Premiul trei
Iertarea
   Felicia Percec

Pe cărări de suferință umblă-mi sufletul tăcut,
Căutând un LEAC durerii apărute din trecut,
CONDAMNAT să îmi port crucea, grea și plină de nevoi,
Sunt PĂTRUNS de negre gânduri ce zac în ochii triști și goi.

Glasul meu DUIOS se frânge, înălțându-se spre cer,
În rugi și SLĂVI către Domnul, în speranțe ce nu pier.
Inima-mi se zvârcolește, căutând drum de scăpare,
De vrei s-o CERȚI n-ai izbândă, se zbate-așteptând IERTARE.

Remușcările îmi scurmă gândurile tulburate,
Din adâncul conștiinței,  vor să fie eliberate,
Cu sufletu-mpovărat, cățărat pe-abrupte stânci,
Te avânți să-ți învingi frica, mai ușor, pe culmi, să-l URCI.

Iertând un trecut ce-n suflet ți-a semănat doar calvar,
Ușurat, PLECI mai departe, înzestrat c-un nobil har.
Mă GÂNDESC ce scurt e timpul ce-l petrecem pe pământ,
Să-l trăim în armonie și mereu, mereu, iertând.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lucica Nistor

ÎN GARA DE NORD
autor: Lucica Nistor

În Gara de Nord, pe peron
Lumini trec cruciș peste șine,
Ce duc în spinare un ultim vagon
Bătrân, pe sub ploi alcaline.

Cu geamuri pestrițe privind nicăieri
Sub pleoapa ferestrei răsfrântă,
Așteaptă acarul și-o rută spre cer
În Gara de Nord, lângă ceasuri se cântă .

La gară, acolo, te-aștept la coloane
Și-i încă devreme dar stiu c-ai să vii,
Pustiu e la casă, pustiu pe peroane
Un tren suflă greu tot cărând veșnicii.

La gară e nordul promis de demult
Nu-i nimeni, nici nașul nu cere bilet.
Și trenul oprit e dator c-un sărut,
În Gara de Nord ți-am lăsat un colet.

Afara e iarnă, se pleacă, se duc ,altii vin…
Să bem o cafea când ajungi la peron
Si poate acasă să fierbem un vin,
În Gara de Nord mă așteaptă un OM .

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei 16Iunie

Ți-aș scrie ~Iancu Cătălin ~

Ţi-aş scrie versuri, vorbele-mi sunt goale,
Cerneala s-a uscat în călimară,
Fumez tăcut, e ultima ţigară
Şi fumul se ridică rotocoale.

Privesc cum vântul frunzele alungă,
Rugina lor se risipeşte-n zare,
Lumina lumânării, tristă, moare
Şi mă cuprinde-n braţe noaptea lungă.

Ce veşti să îţi trimit, iubită doamnă
Când vântul rece gându-mi risipeşte
Iar mugurul tristeţii înfloreşte
Şi sunt cuprins de nostalgii de toamnă?

Cătălin Iancu 15.06.2021

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Andrada Ilie

Îmi lipsește zâmbetul tău

Mi-au crăpat buzele fără al tău sărut,
Cum crapă lutul de dorul ploilor
Iar peste suflet iubite mi-au căzut,
Ceruri întregi pline cu nori de dor!

Mă dor nopțile cu fiecare clipă
În care chipul nu pot să-ți ating,
Durerea în piept, nebună îmi țipă
Ca flacara fără aer mă sting!

Zorii parcă nu mai au strălucire,
O zi fără tine pare o veșnicie
Ochii tot caută a ta privire,
Plătind cu lacrimi vieții simbrie!

Gândul îmi pune mii de întrebări
De ce nu ești, cum ești, oare ești bine?
Și ce să fac ai durerii fiorii,
Să îi alung din piept de la tine?

Adesea mă tem să-ți spun cât te iubesc
Și să te întreb, cum e-n suflet la tine?
Mai sunt furtuni? Cum pot să le opresc?
Dacă nu știu când lovesc cu suspine?

Ți-am lăsat pe cer un colț de zâmbet,
Să te agăți de el când tot te doare
Și un infinit de iubire în suflet,
Unde să ai pentru vecie soare!

Și îmi lipsește, Doamne cât îmi lipseste,
Zâmbetul chipului tău iubite!
Inima pieptul îmi rănește
Dorind să iasă când durerea-ți simte!

Transformă iubirea mea în soare
Si dă-i foc furtunii, de la temelie,
Să nu mai simt cum totul te doare,
Să văd pe chipul tău, doar bucurie!

Andrada Ilie
01/07/2021
21:52

Redactor șef Camelia Boț

Flori Gomboș

TAINA LUMINII INFINITE


Lumina infinită
îmi este murmur
în tăceri
încurcate…
Şi văd cum
picură iubirea
cu stropi mari,
în râul de
smarald.
Când plopii îşi
anunţă înflorirea,
–sub raza primăverii–
toate timpurile
cad.
Nedefinirea e
ca un sacrificiu
în sălbăticia
singurătăţii.
Tu, crede că
timpul trece
nevăzut,
fără să-l simţi!
E taina
luminii infinite,
ca un murmur
în tăceri
încurcate…
Flori Gomboş

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 14Iunie

Clipe călătoare
CRISTINA GHINDAR GREURUS

În al iubirii ETERN zbucium,
Visăm SPLENDORI neîntâlnite
Și în cântările de bucium,
Nebănuit, dorul ne-nghite.

Cu MÂNGÂIERI în faptul serii,
Luceferii ÎNCHIPUIȚI
Ne-au dăruit SURÂSUL verii
Pe sub castanii adormiți.

Am vrea ca mângâierea mării
Cu degetele de SMARALD,
Să mai răspundă-n timp chemării
Cu boabe din nisipul cald.

C-au PLĂSMUIT la întâmplare
GRĂDINI cu valuri mișcătoare,
Smulgând bucăților de mare,
SUPERB, un răsărit de soare.

Tu, cu PRIVIRI ce-s rătăcite,
Tot cauți spre albastra zare
Și-ai vrea să-ți fie-nlocuite
Trecute clipe călătoare.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 28Iunie

Locul doi;
DOINĂ
     Georgeta Rada

Dă-mi, Doamne, un STROP de rouă
Și-mparte-mi inima-n două !
Într-o parte să-mi faci POARTĂ
Pentru-a mea desculță soartă ,

Să  intre, și de mă cată,
Să-mi SOARBĂ roua,pe toată,
Iar de sete dacă-mi CRAPĂ,
Să-i car eu,  cu vadra,  APĂ

Din vadul de dor uscat,
Numai pentru ea PĂSTRAT.
În cea parte să-mi pui cântec
Ca pruncul zvâcnind în  PÂNTEC

Și să-mi faci OCHI de fântână
Cu apă  limpede, bună,
Să  bea TOȚI cei însetați
Și  de dor nevindecați .

Inimă, ciutură spartă,
Cu apă  nedescântată,
O să-ți sting dorul cu cântec,
Să te vindec de DESCÂNTEC !

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Georgeta Rada

VIS

Eram o noapte grea de hiacint
Când m-ai ademenit pe cer,Crai-Nou,
Dar eu m-am rătăcit în labirint,
Tot căutându-ți taina din halou

Și m-am pierdut pe căile lactee
Când nopțile-mi polare dănțuiau
În nebuloase danțuri salomee
Prin galaxii ce nu te cunoșteau.

Când m-am întors, căzuse steaua mea
La echinocțiu și … se luminá.

GEORGETA RADA 3 iulie 2021

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei 12 Iunie

ROMANȚĂ CU PARFUM DE IASOMIE
~Mirela Butacu~

Iubite-n vara-n care mi-ai fost dat vis să-mi fii,
Te caut prin poeme și flori de iasomii
Să-mi ningi cu șoapte calde pe gându-mi zbuciumat,
Să-mi smulgi din piept durerea, ascunsă în oftat.
Știi cum se naște roua? e-o lacrimă de stea,
Ascunsă-n pleoapa nopții, ce-o simte cerul grea.
Sub pași de întuneric, ea cade-abia simțit
În ea-mi ascund tot plânsul, de dor înnăbușit!
Primul surâs al zilei, sunt zorii cei de foc
Ce pot să-mi împrumute o rază, să mă joc
Cu ea o să te mângâi pe gene, să tresari
Tu, flori de iasomie pe tâmple să-mi presari!
Să ne iubim sub vraja miresmelor târzii,
Să poleim tot visul cu praf de nostalgii,
Și-același dor sălbatic în noi se va aprinde
Căci dorul nu se poate nici cumpăra, nici vinde!

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț