Concurs duminical 4Iulie

În luna lui cuptor ~Violeta Andrei Stoicescu~

Scăldată-n razele de soare, sub murmur rece de izvor,
Se-ntoarce-o filă-n calendare, e luna lui cuptor.
Se-aude zgomot de tractoare, şi-un dans de COLB cu iz de dor,
Se pierde-ncet, plutind în ZARE, în luna lui cuptor.

Se-alintă spicul pe ogoare şi se mai STRÂNGE căte-un nor,
Ce piere-apoi în DEPĂRTARE, în luna lui cuptor.
Văzduhul PRĂFUIT tresare, când mii de păsări trec în zbor
Spre malul apei curgătoare, în luna lui cuptor.

Sub crengi de sălcii ÎNCÂLCITE, trudit de soarele-arzător,
Căldura zilei mă trimite în luna lui cuptor.
VIBREAZĂ-n suflet o chemare, ce-mi poartă gândul călător,
Şi mă opresc la mal de mare, în luna lui cuptor.

Zefirul mângâie spre seară, cu foşnet lanul de PORUMB,
Iar uneori, aşa-ntr-o doară, se-adună norii ca de plumb,
Vestind furtuna trecătoare, cu FULGER alb, strălucitor,
Purtând pe BRAȚE-a ei răcoare, în luna lui cuptor.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Poezia zilei 1Iulie

DE VEGHE ~Marin Rada ~

Singurătatea mea
nu mai are
nici un act de identitate,
doarme pe o foaie de hârtie A patru,
își pune sub cap câteva cuvinte
dintr-un haiku demodat
și merge în piața orașului
la întâlnirea cu porumbeii…

Azi-noapte a rămas cu coatele
pe masa de scris,
a ținut un discurs
despre femeia cu rochie galbenă,
i-a desprins chipul
din ultima poezie
și a adormit până la ziuă,
fără teama de întuneric .

Mâine
va fi rândul meu să veghez
de la masa de scris,
propria mea singurătate
plină de gelozie…

01.07.2021
Marin Rada

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs, poezia zilei 17Iunie

COMORI ~Marin Rada ~

Doar tu îmi spuneai
că înlăuntrul unei femei
doarme o ființă
necunoscută
nici măcar de cugetul ei…

Când vei privi
în ochii ei,
cu mirare,
de tine depinde
dacă vei trezi
un înger, un demon,
o mireasmă de floare…

Numai tu
vei putea să știi
dacă în sufletul ei
este iubire, teamă,
singurătate…

În sufletul unei femei
sunt toate
comorile lumii,
toate…

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Nely Vieru

ALBUM ARIPI DE PĂMÂNT

Când teii se vor scutura de floare

Îți scriu acum știind c-ai să citești la noapte,
voi fi cu tine chiar dacă nu mă simți.
Ți-am scris poeme în filele de carte
deși știam că ai topit aripi de sfinți .

Când vei citi demult voi fi plecat
cărări nepietruite bătătorind prin lume,
te las să strângi la piept un alt bărbat
când vei citi pe-un semn de carte al meu nume.

Îți scriu acum din zări îndepărtate
știind c-ai să-mi săruți înscrisul din cuvânt,
tăcerile-oftând în versuri strecurate
ce le-am luat în zbor cu aripă de vânt.

Ai să mă uiți, rămân o întâmplare,
un vis frumos îndeplinit și-atât,
când teii se vor scutura de floare
ai să mă plângi cu lacrimi de pământ.

Nely Vieru 01.07.2021.

Drepturi de autor rezervate7

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 28Iunie

Mentiune;

Inima ~Putnic Gherghina – Maria~

Inima e plămădită, ca și pruncul într-un PÂNTEC
În chip tainic, e țesută în secret ca un DESCÂNTEC,
STROP cu strop în ea adună și necazuri, bucurii,
E un cufăr care POARTĂ dulci-amare simfonii!

Ea e ciorchine de stele ce sclipesc în miez de noapte
TOȚI, cu OCHI care să-i SOARBĂ ale sale blânde șoapte,
O admiră, o ascultă și cu ea se tot mândresc
Căci din ea țâșnesc izvoare care nu se mai opresc!

Inima e locul tainic ce ascunde mari comori,
A PĂSTRAT și mai păstrează prețioasele-i valori:
Precum dragostea sublimă, bucuria, bunătatea
Și respectul cu credința, dar și pacea, demnitatea!

Este mică, dar cuprinde chiar și o lume întreagă
Și, cu drag, roade alese e în stare să culeagă!
E fragilă, dar nu CRAPĂ nicidecum și niciodată
Dacă zilnic ea cu APĂ vie este –nviorată!

Putnic Gherghina-Maria
27.06.2021
drepturi rezervate de autor

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 28Iunie

Premiul special;
Inima
    Ionuț Pande

Inima, o vioară modelată
dintr-un STROP de eternitate,
la care destinul execută sonata vieții.
DESCÂNTEC de iubire POARTĂ  în PÂNTEC.

Timpul, magicianul, se plimbă în arcuș,
urcând și coborând izvoarele strunelor,
până la marea albastră ce se odihnește în OCHI,
APĂ sărată de tristeți pe care viața le așază
santinele la răscruci.

Inima, o vioară modelată în om
de Meșterul Suprem, în care arcușul
topește sunetele ca să  SOARBĂ
TOȚI bemolii și diezii vieții.

Inima, trup de iubire închis în lemnul veșniciei,
când se CRAPĂ zenitul o lumină opacă,
iar pământul se adaugă țărânii tale,
un cristal PĂSTRAT pe fundul clepsidrei.

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Premiul special 24Iunie

STATORNICIE ~Marian Rada~

Mâna mea
este înmuiată
în cerneală albastră,
ea desenează
un poem de iubire
și o ,, măiastră „,
lumea se întinde
dincolo de fereastra
cu lună,
se aud tălăngile
urcând
către stână,
inima ta bate
ca o nebună…

Am pus fotografia ta
într-o ramă de dor,
degetele mele
desenează pe fereastră
un nor,
îngerii vin la el
să se-adape,
rochia ta
este ceața
care se destramă
pe ape,

După curgerea stelelor
peste noaptea
de întuneric,
luna se strecoară
prin fantasmele
din ținutul homeric,
mă îndrăgostesc
de ochii tăi
ascunși în poemul
cu miere,
palma ta mică,
în palma mea,
caută mângâiere,
parcă râd ochii tăi,
o cascadă
cu izvoare mărunte…
înmuiată în cerneala
albastră,
mâna ta desenează
un munte.

24.06 2021
Marin Rada

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Lili Cristal

Ridică-te prieten drag

Ai lăsat să te doboare vântul aprig din deșert
Sufletu-ți ar vrea să zboare dar nu e încă expert
Ți-ai dat inima pe tavă și nu meritai deloc
Suferă și e bolnavă, ți-a făcut din ea breloc

Tu să mă asculți pe mine prinde mâna ce-ți întind
Ca atunci când eu cu tine stăteam liniștiți citind
Împreună vom învinge ridică-te prieten drag
Inima ți-o vom convinge ca să facă-un rămășag

Căci destinul tău nu poate să te-opreasc-acum din drum
Trebuia să treci prin toate ca să simți al lui parfum
Sunt aici acum cu tine să formăm un legământ
Tot ce e mai scump pe lume prietenia-i ceva sfânt

03.07.2021.Lili Cristal
Drepturi de autor rezervate

Redactor șef Camelia Boț

Marieta Coman

Infinitul… şi-atât

Cu tălpile goale pe nisipul arzând
cerşeam infinitul,
infinitul şi-atât…
Cu braţe spre cer şi privirea prea sus,
căutam printre nori
seninul ascuns.
Cu vântul în plete mereu rătăcind
căutam şoapte trimise
de raiuri, prin timp…
Cu dorul din inimă mereu aş fi vrut
ca ultime fărâme de suflet
să prind.
Şi, dacă umerii mi s-au lăsat,
înseamnă că
la toate cerinţele, am renunţat…

-Marieta Coman-
drepturi de autor rezervate
foto : internet

Redactor șef Camelia Boț

Poezia zilei 3Iulie

Poveste pentru Ana ~Flori Cristea~

Este timpul discret să ne vedem de drum,
Să păstrăm ne-ntinat tot ce ne-o fi legat,
Va rămâne în urmă doar regretul postum,
C-am trăit sincopat ceea ce ne-a fost dat.

C-am avut la-ndemână o poveste de scris,
De trăit, de zidit, dar uituci cum suntem,
Am pierdut firul care ne purta către vis,
Azi, să vrem să ne-ntoarcem, nici nu cred că putem!

Ne-nțelepți, deși anii peste noi alb au nins,
Ne-nțelepți, pierdem totul pe un drum înfundat,
O iubire se stinge, se mai stinge un vis,
Își mai țipă un cord mersul lui sacadat.

Cărămizi de uitare mă zidesc (Ană sunt!),
Fulguiesc peste pleoape pene albe de îngeri
Și în carne înfipte dor tăcerile crunt,
Iar odată cu mine, ce mirare! tu sângeri.

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț