Zbor spre înălțimi

de poveste

s-a închis „Sesame deschide-te” pentru inventar…

mi-ai spus tu cam cum se iubește,
mi-ai și desenat un ceva cuminte,
ai pariat pe două lacrimi și ai câștigat neplânsul,
apoi ne-am ținut în brațe,
deși eu eram deja la adânci bătrâneți.

nu prea mă pricep la îndrăgosteală,
roșesc sau zâmbesc încurcat,
habar n-am unde se ating culmile,
de unde apar fluturii în stomac,
câte dimineți pot da pentru o noapte
și câte vurgule suferă între subiect și predicat.

am să citesc mai mult despre iubire,
am să te rog să mă înveți mai multe,
iți voi da un latte machiatto dimineața și-un demachiatto seara,
că nici la cafele nu mă pricep…

iar dacă tot am ajuns să vedem zorii mijind,
o vom asculta pe Seherezada,
care,
sfioasă,
tăcu!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Ars scribendi

Iar foaia îsi dezmiardă o literă amară
Sărită dintr-atâtea ce zac în călimară,
Dorind înfierbântate și gata, să se scrie
Pe note necântate din vechea melodie.

Din simț și nesimțire, prin valul care cască
O poartă spre uimire, mereu aceeași mască,
Înoată o știință și-n urma ei, un vers
În vad își lasă urma, de parcă ar fi mers
Prin gârbove nimicuri de care-ar prinde drag
De n-ar fi fost mânjite pe-al cerului sfânt prag.

Stindarde-nfumegate în însăși ceața lor
Se-nalță după aer, săltând într-un picior
Când, de tăcere,-n mitră, misterul unei faceri
Se fulgeră-n lumina prea multelor întoarceri.

Așa se scrie-n rimă cu sensuri fără sens
Pe care orice minte le ține prea intens
Aproape de-o simțire, aproape de-un consens.

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Vând

Vând amurguri in pahare și tăceri în buzunare,
Dorul prins in fire reci, îl măsor la cinci azteci;
Vise crude, neîncepute, le dau blând pe nevăzute,
Iar suspinul prins in glas, îl împart cu tine-n pas.

Vând apusuri în cutii și răgazuri aurii,
Visul crud abia crescut, îl dau cald de început;
Pun pe rafturi câte-un dor, ca pe fructe de decor
Și-l aleg după miros, dulce-acrisor, sfios.

Vând și marea la pahar, cu albastrul ei amar
Și nisipul fin, rebel, îl strecor pe-un colț de cer;
Prind in palme căte-un vânt și-l dezleg apoi in cânt,
Iar furtuna o împart pe bucăți cu cerul spart.

Vând și umbra dintre stele  și ecouri cu zăbrele,
Ninsori calde de April și un timp pierdut , fragil;
Vântul prins intr-un inel îl dau scris pe-un colț de cer,
Iar lumina stinsă-n zori o topesc în mii de flori.

Vând cuvinte fără nume, rastignite-n vechi volume
Și speranțe-n habitat, cu parfum de an uitat;
Lacrimi dulci ca mierea grea, le așez tăcut pe-o stea
Și le cânt duios pe-un nor, ca pe-un vechi descânt de dor.

Vând și clipe rătăcite,  printre gânduri adormite
Și un zbor neterminat prins in visul destrămat;
Noaptea-n falduri de mătase,  o dau cui vrea să  o lase,
Iar tăcerea de pe drum, cu tine o-mpart oricum.

Vând și inimi fără  chei, ruginite-n ochii tăi
Și iubirea necernută ca o mare nevăzută;
Iar din tot ce mai rămâne,  strang o lume pentru tine
Și-o aștern pe-un fir de gând,  când mă pierzi pe drum curgând..

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Pasageră printre rânduri

La mine-n Suflet iarăși plouă
cu flori de măr scăldate-n rouă,
în dimineți cu Cerul în privire
la mine-n Suflet plouă cu Iubire.

Când se înalță din genuni
corola albă cu minuni
și vin cocorii rând pe rând
la mine-n Suflet urcă zvon de cânt.

În cheia sol și-n cheia fericirii,
la mine-n Suflet înflorește cântecul Iubirii
în  si bemol, o gamă dulce- amară
ca un arcuș pe strune de vioară .

Suave,florile de măr se prind în rugăciune,
Lumină sfântă să prăvale peste lume,
când se aprinde focul sacru
la mine-n Suflet înserează liliacul.

Când pașii lăcrimează spre apus
nisipul din clepsidră încă nu s-a scurs
strivind poteci, strivind săruturi
la mine-n Suflet înnoptează fluturi.

Târziu ,pe tâmpla nopților pustii
scriu versuri rătăcite-n poezii
iar pe albastrul nopților senine
din Suflet scriu poeme de Iubire.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

1) Din aburii ceȘtii…

Primăvara despletește verdelui brianță,
imperial, codrul și-o asumă în culanță.
Copacii cheamă în divorțuri icoanele-și gri,
păsări le repară-n subsioară cuiburi pustii.
Vântul codrului i-mploră contract pe frunză-n vrac,
s-o retrăiesc muză-n concert, deja-s plin de trac…
Subsecvent albastrului, cu floarea-n imanență,
îți urc, primăvară, sacrament în excelență!

………

2) NOR DE DOR

Puzderii de trăiri curg zdrențe
pe-adânci răposări de chei în sol,
ieri, descuinde-n opulențe,
azi, nor de dor din evul următor…
Vreascuri din pomul cu păcate
cad inimilor sparte doage…
De gheara vremii, colmatate,
prind luturi iarăși să se roage…

………..

3) PECETE FĂRĂ MOARTE

Tot coborând din lacrimi
nestrigate
trăire
peremptorie,
și-a încropit istorie,
blajina,
lăsându-și drept semn
de carte
o pecete
fără moarte,
sărutul
cu vina.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Timp de diamant

E primăvară!
Păpădii se scaldă
în palma firii,
suspinele pădurii
aleargă-n herghelii
de dragoste…
Pajiști recheamă
gingășii de fluturi
dintr-un albastru
desăvârșit.

Mi s-a părut
că nu mai vii
și am transfigurat
acel apus trandafiriu,
rămas de neuitat,
ca întâiul sărut,
într-un neīncetat paradis!
Noaptea însăși a zâmbit
a înțelegere!

Nu te certa cu mine,
care știu să tac
până în pânzele
aurii ale alchimiei,
până la diamant și opal!
Mai bine fură
un cal înșeuat
în miezul de catifea
al furtunii
și să fugim
la marginea lumii
cât mai din timp,
cât mai din plin,
cât mai…
Acum!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

ÎNTRE CREMENE ȘI-AMNAR

Nu-mi aduce-n cale, Doamne, purtători de lanțuri grele,
Nici privirile viclene, nici cuvintele mieroase,
Mai degrabă pune-n față-mi clipele tăcerii mele
Și mă lasă să-ți spăl talpa, sub privirile-Ți miloase.

Nu mă pune la hotarul între viață și-ntre moarte,
Mulți s-au iscălit cu negru la intrarea-n cimitire,
Fă-mă, Doamne, pas de înger care lumile desparte
Și mă pune să fac troiță de iertare și iubire.

Dacă vrei, așază-mi mie sub picioare drumul sării,
Pune-mă să car pe umeri plânsul lumii, cât încape,
Să fiu îngerul de veghe la izvorul vindecării,
Ce coboară cateodată, tulburând ale lui ape.

Dar pe Dealul Căpățânii nu vreau, Doamne, să mă iei,
Suferința ta să vadă, altora le fie dată!
Dacă ar fi cu putință, cu cei treizeci de lei,
Smulși din mâna trădătoare, Te-aș răscumpăra îndată!

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Sub ramuri de magnolii

Sub ramuri de magnolii tăcute,
Când seara-și cerne umbre de mătase,
În visuri calde, line și duioase,
Ne-am regăsit privirile pierdute.

Parfumul lor plutea ca o chemare,
Iar timpul sta în loc, fără să știi,
Sub vraja unei dulci împărății,
Că două inimi ard în încântare.

Ți-am prins surâsul ca pe-o mângâiere
Și l-am păstrat în gând, ca pe un dor,
Iar glasul tău, izvor de adiere,

Mi-a fost lumină vie-n viitor.
Sub ramuri albe, timpul se destramă,
Iar dragostea rămâne- dulce-amor.

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț

Nerodire

În pomi e-o mare de culori
Ce-așteaptă vâsle de albină
E vânt, stigmatele din flori
Pentru polenul smuls suspină.

Scot pomii ii de sărbători,
Dar norii duc în pliscuri gheață
Pentru stăpâni secerători
De muguri inocenți de viață.

Adună mame de pe câmp,
Copii cărora le-au dat viață,
Aflându-și fiii, zâmbet tâmp
Pe-obrazul taților îngheață.

Se-nchină pomii spre copii
Ce-și plâng viața netrăită,
Nu simt imboldul de-a rodi
Pentru-astă lume înrăită…

Pământul de va birui
Convalescența-i prelungită,
Sub scutul păcii-or îngriji
Albine, poama mult dorită…

Redactor: Mira Minu

Redactor șef: Ionuț Pande

Director editorial: Camelia Corina Boț