Zbor spre înălțimi

Pomenire
Eduard Bucium

Se tânguie-n crengi despuiate salcâmii
femei cu broboade cernite
agale pășesc înspre deal, la bătrânii
ce-așteaptă, cuminți, amintiri împletite

Colacii din coșuri miros precum viața
a trudă, a dor și-a uitare
trezind cimitirul din deal, dimineața,
cu cruci de străbuni așteptând lumânare

Se strâng la un loc; dintre ele un hohot
de plâns își croiește cărarea
spre turla bisericii; dangăt de clopot
le duce spre cer, mai departe, strigarea

Copiii săraci stau și-așteaptă la uși
să-și plângă femeile jalea
apoi, colăceii meniți celor duși,
spre foamea orfanilor afla-își-vor calea

Se-așază-n salcâmi și pe cruci niște ciori
femeile pleacă-nspre case
iar cerul coboară cu zloată și nori
și cei pomeniți se întorc între oase…

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

VIS POLAR

de Marian Florentin Ursu

Dinspre tine zorii se ivesc,
Se-ntâlnesc în mare taină cu ninsoarea,
Între mit și nordul pământesc,
Cerbii tăi mai iau în coarne depărtarea

Doamnă, diminețile tresar,
Ieri fugeai încă desculță spre o ceață,
Încălzește-mă c-un vis polar,
Eu sunt singurul atlant lăsat în viață !

Doamnă, niște duhuri tac în noi
Când tu încă te pliezi pe orizonturi
Și-mi trimiți scrisorile-napoi
Dintr-o țară scufundată prin fiorduri

Doamnă, depărtarea fierbe-n larg,
Albatroșii se rotesc pe-o mare lină,
Eu sunt spânzuratul de catarg,
Peste insula aceasta preapuțină …

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Sesam, deschide-te!
Pande Ionut

Te-am scuturat de fruct
până la haina ruginie…

Am scrijelit pe cerul tău
un ram de lumină, pe care
s-a așezat o pasăre ghemuită.

Mai zboară frunze rătăcite
din inele de timp.

Vezi că te-nramă culoarea!

O mirandolină mi-e inima în tine!

Din ani și până-n sevă, am mușcat
rodul întomnării muzicii în
nocturna ochilor tăi și-am plâns
de-o bucurie inefabilă.

Căci nu știu ce-i nefericirea dacă
nu-mi ești răspunsul ce-mi
înghite miracolul întrebării!

Sesam, deschide-te!
Numai lucesc ochii mei…

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Între ieri şi mâine…

Ziua îşi sfârşeşte drumul într-o margine de zare,
Aninând pe boltă-amurgul în culori fermecătoare…
S-a golit de tot clepsidra şi oftează-a rugăciune,
Când se-aprind pe cer altare, tainic, dinspre soare-apune.

Şi ascult în mine naiul cum doineşte a-nserare,
Fluturi mari, cu-albastre aripi, prind în jurul meu să zboare…
Umbre negre-nghit tăcerea, ora-mi pare prea grăbită,
Se ascunde-n palma nopții, ca o pasăre rănită.

Vin luceferi să-mi aprindă, la fereastră, felinare,
Dar le iese-n cale Luna, pasul vremii să măsoare…
Ninge-o linişte pe tâmpla-mi cufundată-n reverie,
Cu petale de-ntuneric, preschimbate-n poezie.

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Ti scrivo

Perdonami se ti scrivo adesso
mentre l’autunno
lascia andare le sue foglie senza vita…
Non per caso
una foglia rossiccia
che fluttuava nell’aria
cade nel palmo
della mia mano destra…
Lo guardo
e sotto i miei occhi
le nervature
iniziano a scrivere parole.
Più penso a Te,
più la foglia diventa una lettera
sotto al mio sguardo incredulo.
Padre Eterno,
perdonami se ti scrivo soltanto adesso,
ma ho finalmente afferrato
il senso del tuo dono ciclico nel Creato.

Îți scriu

Iartă-mă că-Ți scriu acum
când toamna își
leapădă frunzele fără viață…
Nu întâmplător
o frunză roșiatică
care plutește în aer
cade în palma mâinii mele drepte…
O privesc,
sub ochii mei
nervurile ei încep să scrie cuvinte.
Cu cât mă gândesc mai mult la Tine,
cu atât mai mult frunza devine o scrisoare
sub privirea mea credulă.
Tată Etern
iartă-mă că-Ți scriu de-abia acum,
dar, în sfârșit am înțeles
sensul darului Tău ciclic din creația Ta.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Știam că vii

Te-am auzit cum scrijeleai în ușă,
ca o dojană târzie; știam că vii,
dar gândul mi-era stins,
emoția-vlăguită.
Aveam ochii încremeniți într-un sloi,
cu trepte înspre suflet, știam că vii,
da, da, știam.
Din mine se lungea o umbră
în tăcerea pașilor firavi,
peste cuvântul sfânt.
Te-am găsit așteptând de o viață
mărturisirea sinelui de după ușa păcatului.
Peste împreunarea rugăciunii
alunecă ispitiri de veșnicii
și nu mai știu unde sunt.

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

Autumnală

De n-ar fi toamnă-n calendar
Octombrie mi-ar fi străin,
Răvașe n-aș primi la geam
Când vântul dănțuie senin,
Nestingherit de cântători,
Fără opreliște prin ram…
De n-ar fi toamnă în culori,
Prin albul iernii mă pierdeam!

De n-ar fi toamnă-n calendar
În rostul lumii n-ar fi rost,
Piciorul verii-ar îngheța
Fără nuntiri în avanpost,
Am fi doar flori fără de rod
Și miez fără de înveliș…
Fără de toamnă-am fi copii
Stingându-ne fără frunziș!

Tu Doamne, toate le-ai legat
Cu firul tău cel iscusit,
Iubirea-n noi ai strecurat
Și toamnă-n pași de anotimp!

Redactor: Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Redactor șef: Camelia Boț

CAPRICIU
( variantă)

Și nu-mi lăsa mai mult de-o ceașcă de cafea,
O filigeană-n care-ai picurat un vis…
O voi găsi când mă trezesc, pe masa mea
Ca pe-un poem pe care-n zori mi l-ai fi scris.

Poate-o s-o beau cu un surâs bănuitor
De odaliscă ce servea cafea turcească
Într-un harem uitat pe țărmuri de Bosfor…
Poate-o să vrea-n cafea să ne ghicească,

Așa cum ne-a ghicit în vechea cafenea…
Mai știi? Bătrânul turc Memiș fierbea cafeaua
Și printre noi un duh aromitor se unduia,
Cadână zornăindu-și daireaua.

Cafeaua-n porțelanuri se va fi răcit,
Dar nu-i nimic, poate îi punem un diez,
Pe portativu-acestei toamne, ruginit,
În cheia veche-n care, încă-l mai păstrez.

Deseară o să te aștept să vii la ceai
Și vom tăcea sub vechiul nostru lampadar…
O gheișă va trișa zâmbind sub evantai,
Servindu-ne un ceai rusesc la samovar.

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț