Zbor spre înălțimi

~ E LILIACUL ÎNFLORIT, IUBITO! ~

Frumoasa mea, zâmbet de primăvară,
Dă-mi ochișorii mari să ți-i sărut!
Adapă-mă la sânul tău, fecioară,
Și inima mă lasă să-ți ascult.

Din glasul tău suav – privighetoare –
Doru-mi întâmpină-l în zori de zi,
Căci mugurii din fiecare floare,
Când te vor auzi, se vor trezi.

E liliacul înflorit, iubito,
Și mii de flori toți pomii i-au gătit.
Inima ta-i la mine, n-ai pierdut-o…
Acum, că te-am găsit sunt fericit!

Căci Universu-ntreg îmi este templu
Iar tu altarul cel mai sfânt îmi ești;
Iubirea face Totu-atât de simplu.
Pe mine, mi te dau să mă jertfești!

Daniel-Petrișor Dumitru

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

sodomizând arealul
Autor: Adrian George Itoafă
……………………….
mâinile murdare
acoperă aura solară
totu-i materie
ne identificăm trupurile
în atingeri electromagnetice
reușind să călătorim liberi în spațiu
în obscuritatea timpului
mânjind trupul
în descompunere au ieșit dracii
sodomizând arealul locuit
de păcate

Redactor: Mihaela Avram

Redactor șef: Camelia Boț

Rugăciune în sfânta şi marea zi
de SÂMBĂTĂ din Săptămâna Patimilor

de Anatol Covalli

Mormântul Tău a fost pecetluit
de cei ce de-nvierea Ta au groază
şi stau ostaşii lângă el de pază
ca nu cumva din el să fi răpit.

Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat
cu smirnă şi aloe, parcă doarme,
în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme
cu slava-i sfântă iadul blestemat.

S-au bucurat strămoşii proslăvind
pe cel pe care-L aşteptau să vină
să-i mângâie cu sfânta Lui lumină
de viaţă şi-mpăcare strălucind.

Şi raiul a vibrat triumfător
că s-a întors în sânul lui iubirea,
care-a salvat prin sânge omenirea
ca Dumnezeu şi ca Mântuitor.

Ce pace al meu suflet a cuprins
ştergând din mine orişice durere,
în timp ce-aştept sublima înviere
a Celui care moartea a învins!

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Mă-nclin

Mă-nclin, în fața măreției tale, dragă viață,
Și cu speranță mă trezesc, în orice dimineață,
Nu știu cum îmi va fi acea zi ori ce mă așteaptă,
Dar am încredere mereu și cu tărie urc înc-o treaptă.

Azi nu mai plâng, căci lacrimi nu mai am,
Dar îmi pun zâmbetul să înflorească pe ram,
Mă îmbrac în anotimpuri noi, cu multă bucurie,
Aștept, ca după furtuni și ger și soarele blând să vie.

Pun în păr ghiocei, pe umeri flori de vară,
Cu cei dragi inimii mele pornesc la drum iară,
Strâng în jur copiii, frumosul, armonia și bucuria,
Alung departe toată tristețea și strâng în brațe veselia.

Mă-nclin în fața măreției tale, dragă viață,
Nu vreau să trec prin tine doar așa, ca o paiață,
Îmi pun amprenta bunătății mele, pe oriunde trec,
În poezie-mi pun trăirile și dorințele și cu ea mă petrec.

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

DOINĂ

De la grâu până la țest
Toate mi s-au dus la Est,
Doar icoane n-au murit
Între noi și Răsărit.

De la țest, pe glie-n sus
Toți suiră spre Apus…
Mi se-ntorc ca soarele
Când îi doare doarele.

Eu rămân și tot asud,
Dunărind lacrămi la sud,
Paserile-mi călătoare
Către ceriu suitoare.

Că la nord cât plânsu-mi-s-a
Plină mi-i de lacrămi Tisa,
De și-a-ntors plânsu-n puhoaie
Miazănoaptea cea strigoaie.

Glia mea croită-n cruce,
Plină de cărări năuce,
Scrise-n palma-ți, răni adânci,
Pântece secat de prunci,

Ce-ți pleci fruntea în țărână?
Ce-ți uiți ciutura-n fântână?
Ce cauți cântece de cuci
În pădurile de cruci?

Ești ca fata cea frumoasă
Fugită noaptea de-acasă
Cu salba și ibovnicul,
Cununată cu nimicul.

Face-mi-te-ai lan de grâu
Cu cicoarea pân’ la brâu,
Cu maci clocotind în sânge,
Frânge-mi-te-ai pâine, frânge,

Pâine-n țest pentru copii,
Luminând din miazăzi,
Țest de lut, păstrând în vatră
Foc din soare și din piatră!

Nu căta la miazănoapte
Că nici stelele nu-s coapte
Sus pe vatra ceriului
La stâna Oieriului!

GEORGETA RADA
29 aprilie 2022

Redactor: Daniela Konovală

Redactor șef: Camelia Boț

ÎNĂLȚARE
( pascale… )
⛪ ➕

Mă-nalţ spre începuturi,
Te văd pe Tine, Doamne,
Nu-mi amintesc de chipuri
Să-Ţi semene-n icoane.

Cobor înspre adâncuri,
Făptura Ta divină,
Cu aripi largi de fluturi,
Mă mângâie-n lumină.

M-ai modelat din humă,
Din pulbere de stele,
Să-Ţi calc, mereu, pe urmă,
În timpul vieţii mele.

Mi-ai dat a Ta suflare
Să pot râde şi plânge,
Să-mi izbăvesc păcatul
Gustându-Ţi trup şi sânge.

Dar, vai… Eu, păcătosul,
Ţi-am încălcat porunca,
Nu Ţi-am făcut prinosul,
Nu Ţi-am meritat munca.

M-am depărtat de Tine
Prin necurat şi ură,
Mă-ntorc din pribegie…
Iartă-mă !… Te îndură !

Îndepărtează timpul
Trecut, din a mea viaţă,
Când nu am fost cu Tine,
Când nu mi-ai fost speranţă.

Tu… Iartă-mă, Părinte,
Când nu Te simt în mine,
Îndepărtează Răul…
Întoarce-Te, Sublime!

Mugurel Puscas
( Liga Scriitorilor Români )

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț