Mariana Pezzolo

Soarele-n palmă

Cu soarele-n palmă alerg către tine,
Buchetul de raze ți-astern la picioare,
Căldura iubirii pornită din mine
E-o flacără vie ce nicicând nu moare.

Chiar și la umbră sau pe răcoare,
E focul ce nu contenește,
De-i răsărit sau apus de soare,
E raza din suflet ce ne-ncălzește.

Cu sufletu-mi plin, când seara se lasă,
Zâmbesc către cer, întind mâna încet,
Iau soarele-n palmă și-l duc către casă,
E focul cel viu, al iubirii secret.

Drepturi de autor rezervate
Mariana Pezzolo
06.07.2021

Redactor șef Camelia Boț

Concurs duminical 28Iunie

Locul trei;
Spune, inimă…
     Coca Mahalu

Spune-mi, inimă de piatră
Cum deschid tainica-ți POARTĂ:
Cu-n DESCÂNTEC ce-nspăimântă
Sau STROP de agheasmă sfântă?

Lacătul tău blestemat
Doruri multe a ferecat,
Ziua, când se CRAPĂ-n zori
Cu lanțuri le înfășori.

Ți-aș răsuci cheia-n PÂNTEC
Și ți-aș cânta un vechi cântec,
Ce din OCHI să-ți SOARBĂ jalea
Și să lumineze calea

Simțămintelor frumoase
De prea multe lacrimi stoarse
Și al gândului curat
Adânc, în tine PĂSTRAT.

Spune, inimă, la TOȚI
Cum oful din tine-l scoți
Și îl speli cu APĂ lină
Noaptea, când e lună plină,
Să-ți lumineze privirea
Împlinind astfel, menirea!

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Tîrnăvean Ana-Corina

MĂ IARTĂ, MAMĂ !

Mă iartă, mamă !
Curtea plânge
de dorul pașilor mărunți…
Nucul bătrân
creanga-și răsfrânge
și-i tot mai greu să poți ajunge
acasă-n satul dintre munți.

Mă iartă, mamă !
Casa noastră
de dorul tău s-a pustiit…
Din zbor, se-oprește
la fereastră
să-ți cânte,-o pasăre măiastră .
De-atâta dor, a amuțit.

Mă iartă, mamă !
N-am putere
din anii-ți grei să mai iau eu…
Te-am luat de-acasă
cu-a ta vrere.
Ți-aș da din viață-mi de mi-ai cere ,
să nu simți al anilor greu.

Mă iartă, mamă,
lângă mine
c-am vrut să fi, să te-ngrijesc…
În curtea ta
mai latră-un câine
de dor, până stăpâna-i vine…
Mă iartă, mamă, chip ceresc !

  • CARPE DIEM *
    ( drepturi de autor rezervate )

Redactor șef Camelia Boț

Poezia zilei 6Iulie

MĂ IARTĂ, MAMĂ ! ~Tîrnăvean Ana-Corina ~

Mă iartă, mamă !
Curtea plânge
de dorul pașilor mărunți…
Nucul bătrân
creanga-și răsfrânge
și-i tot mai greu să poți ajunge
acasă-n satul dintre munți.

Mă iartă, mamă !
Casa noastră
de dorul tău s-a pustiit…
Din zbor, se-oprește
la fereastră
să-ți cânte,-o pasăre măiastră .
De-atâta dor, a amuțit.

Mă iartă, mamă !
N-am putere
din anii-ți grei să mai iau eu…
Te-am luat de-acasă
cu-a ta vrere.
Ți-aș da din viață-mi de mi-ai cere ,
să nu simți al anilor greu.

Mă iartă, mamă,
lângă mine
c-am vrut să fii, să te-ngrijesc…
În curtea ta
mai latră-un câine
de dor, până stăpâna-i vine…
Mă iartă, mamă, chip ceresc !

  • CARPE DIEM *
    ( drepturi de autor rezervate )

Redactor, coordonator Florentina Savu

Redactor șef Camelia Boț

Mihaela Avram ~Haiku~

Roua florilor-
revărsată peste cer,
oglinda serii.
*
Raze de soare-
îmbrățisări furate
pe malul mării.
*
Tăcerea nopții-
Cuvintele nescrise
Pe chipul nostru
*
Stele strălucind
dincolo de cuvinte-
Eternitate
*
Floarea-soarelui-
zâmbetul pământului
un alt început.

*
Aripi de păsări
înălțări de cuvinte-
îmbrățișare.
*
Pod spre curcubeu-
floare deschisă spre cer
în pieptul mamei.

Redactor șef Camelia Boț

Adina Florea

Mami, miroși a fericire

Mami, miroși a fericire!
Mi-a spus un înger dimineață.
Și m-a cuprins cu-a lui iubire
Și zâmbete pe față!

Și cum miroase fericirea?
L-am întrebat pe îngeraș…
El m-a cuprins, lin, cu privirea
Și mi-a șoptit cu al său glas…

Miroși a flori și a parfum,
A trandafiri portocalii,
A roze roșii ce, în drum,
Aduc miresme de copii!

Miroși a râs de bebeluș
Ce gângurește liniștit!
Miroși a mine în culcuș
Când m-așezai la adormit!

Miroși a frați și a surori
Cu zâmbet cald de dimineață,
Miroși a câmpul plin de flori!
Miroși a fericire toată!

Drepturi de autor rezervate
Adina Florea

Redactor șef Camelia Boț

Premiul special 3Iulie

MURIBUND ~Marian Florentin Ursu ~

Dincolo de ură, dincolo de noapte,
Dincolo de patimi, dincolo de zi,
Eu te rog femeie, de pe-un pat de moarte
Să-mi oferi mirajul de-a ne mai iubi

În peregrinarea noastră printre datini
Ne ajunge pala ultimei făclii
A iubirii noastre lungă cât toţi anii
Ce se sting în ceaţa satelor pustii

Ultima ninsoare ne va fi răsplata
C-am trăit departe, printre cerbi cărunţi,
Vulturii de pradă ne vor scrie soarta
Petrecută-n taina stânelor din munţi

Cât oi fi pe moarte, tu să fii plecată
Să-mi aduci din lume nişte doctorii
Că-ntre certitudini şi prejudecată
Eu sunt muribundul marilor iubiri

În dementa noastră izolare surdă
Omenirea toată vrea a mai zări
Singura iubire ce a vrut să ardă
Dinspre miază-noapte către miazăzi

De o fi să vină peste noi năpasta
Când va fi să cadă ultimul cocor,
Tu să-mi spui femeie, cât din lumea asta
Fuse lumea noastră şi cât lumea lor?

Şi de se mai poate, drept în faţa porţii
Unde-aşteaptă sfinţii ultimul prohod,
Să-mi lăsaţi doar şansa ca în faţa morţii
Să mai văd odată merii dând în rod

Redactor, coordonator Relu Popescu

Redactor șef Camelia Boț

Maricica Miloievici

BOLȚI TĂCUTE…

Bolți tăcute ce-n mistere
lumea toată colindați
și cu-a Duhului putere
înspre mine vă aplecați.

Îmi trimiteți printr-o rază
câte-un semn din partea voastră
ce pe umăr mi se-așează,
deschizându-mi o fereastră.

Dincolo de bolți se-ascunde
un regat cu marii Sfinți,
glăsuirea mi-o aude
în ale mele rugăminți.

Eu mă despletesc de toate
înspre-ai voștri ochi străjeri,
mă închin cu pietate
în surâs de zori și-n seri.

Maricica Miloievici
(drepturi rezervate de autor)

Redactor șef Camelia Boț

Lansare de carte ~Mirela Cocheci ~

Redactor șef Camelia Boț

Florentina Savu

TRICOLOR DE LACRIMI
~Florentina Savu~

Îmi curg lacrimi în culori:
Roșu, galben și albastru,
Mi-este fruntea aprinși sori,
Steag strălucind ca un astru.

Roșu-i dragostea de neam
A tuturor care-au luptat,
E sângele de oștean,
Pentru acest popor, vărsat.

El e glia străbună,
Cu maci înroșită toată,
E a noastră cunună,
Cum n-am avut niciodată!

Galbenu-i holda de grâu
Și spicele pline de bob,
Bogăție curgând râu,
O viață de stăpâni, nu robi,

Este lanul vălurit
În frumuseți și cânt scăldat,
Este traiul fericit
Și mersul drag, tot mai curat!

Albastrul e fir de dor
Ce curge fără oprire,
E seninul din izvor,
Rezistent fir de iubire.

Albastru-i azur și vis,
Pasul către înainte,
Calea către Paradis
Și speranța cea fierbinte!

În trei culori plâng mereu,
Luate de pe al țării steag
Vărsându-le, uit de greu
Pot depăși oricare prag..

Țara-ntreagă mi-e miraj
La fel pământul strămoșesc,
Aș vrea să-i fiu ca un paj,
Cu drag, plămâni să-mi primenesc!

Redactor șef Camelia Boț