Arhive etichetă:Promovare

Azi vă prezint un alt om, poet care aduce cinste literaturii române!Respect si admirație, om frumos! adevărul din cuvinte, București 1985autor: Teodor DumePrefața: Gheorghe Grigurcu*** 35 de ani de la debutul în volum(Iata-ma acum la al 27 lea volum si in peste 80 de antologii)Iată ce zicea Gheorghe Grigurcu, în 1985 Un debutant: Teodor DumeContinuă lectura „Teodor Dume”

Mai e puţin*de Anatol Covalli*Mai e puţin… Şi-aş vrea să sorb puteridin toamne, primăveri sau blânde veri,nu doar din iarnă,care să stea sub al uitării zid,să nu mai fie-n stare să tot cearnăomăt stupid.*Vreau să colind din nou prin codrii meica să culeg brânduşe, ghiocei,iar în grădinăs-adorm pe iarba de un verde crudvisând că suntContinuă lectura „Anatol Covalli”

Azi implor dumnezeirea să amâne desfrunzirea…Versuri Doina Botusan Nu-mi pasă dacă a venit toamna verdele să-mi fure, o primesc de bună voie, eu de ploi aveam nevoie să-nverzesc altă pădure.Cea de-acum a-ngălbenit etalandu-și frunzele într-un tablou impresionist,colorat avangardist, desfătându-mi muzele. Că vara s-a sfârșit nu-mi pasă, în mine-i vară permanent, beau nectarul strâns în viiContinuă lectura „Doina Botusan”

ÎNCURCĂTURI DE TOAMNĂMihu Eugenia Îndărătul casei mele o bicisnică de cioarăS-a-ncurcat în anotimpuri, și îmi spune,-a câta oară?Că e primăvară-n lume. Taci, nebuno, cată-ți treabaȘi nu croncăni atâta, că mă croncănești degeaba. Uite colo, sus pe dealuri, uită-te pe coama culmiiCum se dezgolesc gorunii și își pleacă fruntea, ulmii,Vezi în jurul tău că-s coapte mereContinuă lectura „Eugenia Mihu”

Feerie Tu ai venit cu soarele în gânduri,În palme-aveai ascunse primăveri,Eu la ferestre-aveam bătute scânduriȘi pașii mă purtau spre nicăieri. Tu ai adus cu tine zbor de fluturi,În calea-ai răsărit covor de flori,Eu din tăceri îmi făurisem scuturi,Ferit să fiu de-ai dragostei fiori. Tu ai adus cu tine frunze-n ramuri,Un curcubeu pe boltă ai pictat,EuContinuă lectura „Iancu Cătălin”

De azi Astăzi îmi este dor de mine!Îmi este dor să îmi spun că sunt! Că nu trebuie să mă prefac, să mă chinui secundă de secundă, să demonstrez că sunt.Cåt de târziu am aflat că nu folosește nimănui și la nimic, faptul că sunt într-un anumit fel….Nu folosește!Pentru că ASTĂZI, ASTĂZI, abia ASTĂZI, amContinuă lectura „Simina Paun”

Pârâul fermecatAutor Ioan Avram Clocotind , pârâul rece,Peste stânci amețitoare,Parcă prin căldare treceApoi pleacă pe cărare. Curge molcom prin pădure,Șușotind povești de dor,Face codrul să răsunePentru prințul său Amor. O crăiasă-și oglindeșteChipul drag în luciul apei,Prințul transformat în peșteDă senzație agapei. Râul pleacă spre câmpieLuând cu el povești de-amorCu crăiasa cea frumoasăPrințul pește pețitor.

O ultimă șoaptă… O ultimă șoaptă pe marginea buzei,Ascult-o…e foșnetul galben al frunzeiCe cade în toamna cu gust de rugină,Când amândoi căutăm iubirii o vină. Toamna a furat de la noi visele toateȘi le-a ascuns în ale vântului șoapte,Amândoi nu găsim la-ntrebări un răspuns,Iar tăcerea ce strigă în noi nu-i de-ajuns. Privește…în apusul de jarContinuă lectura „Anca Man”

Rugăciune Azi, Doamne-ndrept spre tine, o rugăminte mare:Poți da te rog sonorul, la Raiul tău mai tare.. ?C-aicea jos, acuma , e un vacarm cumplit…Pământul însuși pare, un zombie răstignit. Rămân chircită-n țoale…mi-e milă să le-atingPrin ropot de suspine pe geam când se preling…Dar le-aș culege, Doamne…că într-un sfânt potirSă-mi fie apă vie, când nuContinuă lectura „Maria Poiană”

Și-s toamnă Și-s toamnă,Și-s gând,Și-s pas rătăcit pe pământ,Răsuflare divinăPe-o rază de vină. Și-s toamnă,Și-s frunză uscatăDe-o iubire uitatăÎntr-o galerie de artă. Și-s toamnă,Și-s rană auriePe trup de iarnăCe-așteaptă să învie. Și-s toamnă,O șoaptă mă-ndeamnăSă-mi aștern iubireaPe natura galbenă. Și-s toamnă,Clipă de taină. © Irina Cristina Țenu